Banii Europei ajung în străinătate, iar companiile caută finanțare peste hotare. Avertismentul Christinei Lagarde
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), critică planul convenit de Consiliul Uniunii Europene pentru întărirea supravegherii piețelor de capital. Oficialul consideră că poziția statelor membre oferă prea multe excepții și slăbește capacitatea autorității europene de supraveghere de a lua decizii eficiente.

Declarațiile au fost făcute pe 20 noiembrie 2026, la Congresul Bancar European de la Frankfurt. Lagarde a mențioant faptul că statele membre au ajuns la o poziție comună, dar a avertizat că forma convenită nu este suficient de ambițioasă pentru construirea unei piețe de capital cu adevărat integrate.
De ce vrea Lagarde o supraveghere europeană mai puternică
Președinta BCE consideră că Uniunea Europeană are nevoie de un supraveghetor capabil să ia decizii pentru întreaga piață, nu doar de un sistem în care autoritățile naționale păstrează o parte importantă din responsabilități.
Lagarde explică faptul că Europa discută de mai bine de un deceniu despre o uniune a piețelor de capital, însă schimbările concrete întârzie. În fiecare an, o parte tot mai mare din economiile europenilor este investită în afara Uniunii, în timp ce companiile aflate în creștere caută finanțare pe alte piețe.
În opinia sa, această situație afectează capacitatea Europei de a-și finanța propriile afaceri și de a transforma economiile populației în investiții productive. Problema nu ține doar de organizarea instituțiilor de supraveghere, ci de competitivitatea economiei europene.
Consiliul UE a estimat că aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile gospodăriilor europene sunt păstrate în depozite bancare cu randamente reduse, în loc să fie direcționate către piețele de capital. Integrarea acestor piețe ar putea facilita finanțarea companiilor și a investițiilor pe termen lung.
Ce prevede planul Consiliului UE și unde sunt diferențele
Pe 9 octombrie 2026, Consiliul UE a convenit principalele elemente ale poziției sale de negociere privind pachetul pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital, cunoscut drept Market Integration and Supervision Package (MISP).
Planul prevede transferarea către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a supravegherii celor mai importante platforme de tranzacționare transfrontaliere și a unor infrastructuri financiare esențiale, precum depozitarii centrali de instrumente financiare și contrapărțile centrale.
Totuși, Consiliul propune criterii mai stricte pentru stabilirea instituțiilor care intră direct sub supravegherea ESMA. În cazul furnizorilor de servicii cu criptoactive, de exemplu, doar cei mai importanți operatori cu activitate transfrontalieră ar urma să intre imediat sub autoritatea europeană, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, care prevedea un regim mai larg.
Statele membre doresc, de asemenea, să păstreze un rol pentru autoritățile naționale și să lase la latitudinea fiecărei țări aplicarea noului pașaport pentru depozitarii fondurilor de investiții.
Aceste diferențe explică nemulțumirea lui Lagarde. În viziunea sa, numeroasele excepții riscă să limiteze efectul reformei tocmai asupra obiectivului pentru care a fost construită: o supraveghere mai unitară și mai eficientă în întreaga Uniune.
Riscul ca piețele digitale să se dezvolte după reguli diferite
În discursul său de la Frankfurt, Lagarde a atras atenția și asupra fragmentării piețelor de active tokenizate. Tehnologia blockchain permite emiterea, tranzacționarea și decontarea instrumentelor financiare pe platforme digitale, ceea ce poate schimba modul în care funcționează piețele de capital.
Potrivit datelor citate de președinta BCE, piața mondială a activelor tradiționale tokenizate înregistrate pe blockchain-uri publice valora aproximativ 23 de miliarde de euro în martie 2026, de cinci ori mai mult decât cu un an înainte.
Problema este că dezvoltarea unor platforme după standarde și reguli diferite ar putea crea sisteme care nu pot deconta tranzacții între ele. Odată instalate aceste diferențe, integrarea devine mult mai dificilă.
BCE a lansat în septembrie proiectul Pontes, care permite decontarea tranzacțiilor cu active tokenizate în bani ai băncii centrale, prin infrastructura Eurosistemului. Prin proiectul Appia, instituția lucrează împreună cu participanții la piață pentru dezvoltarea unei infrastructuri financiare europene integrate și a unor standarde comune.
Lagarde avertizează însă că infrastructura tehnică nu este suficientă. Pentru o piață unică sunt necesare și reguli comune, iar acestea depind de deciziile legislatorilor europeni.
Reforma piețelor de capital nu este încă finalizată
Critica președintei BCE vine într-un moment în care reforma supravegherii piețelor financiare europene se află încă în proces legislativ. Poziția Consiliului UE reprezintă mandatul de negociere al statelor membre, nu un set de reguli definitive aplicabile companiilor și investitorilor.
Pachetul trebuie negociat cu Parlamentul European înainte de adoptarea legislației finale.
Pentru Lagarde, întârzierea integrării piețelor de capital are un cost economic care se acumulează în timp: economiile pleacă spre alte piețe, iar companiile europene caută finanțare în afara Uniunii. Argumentul său este că Europa trebuie să acționeze înainte ca pierderea competitivității să devină și mai dificil de recuperat.