Autostrăzi, căi ferate și aeroporturi: ce investiții promite programul de guvernare al lui Luca Niculescu până în 2028

Peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța, un nou terminal la Otopeni și restructurarea TAROM se numără printre obiectivele din programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028 Foto: facebook

Documentul pune accent pe continuarea proiectelor după expirarea termenelor de finanțare prin PNRR, atragerea capitalului privat și reorganizarea companiilor de stat din transporturi.

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu stabilește o serie de obiective pentru infrastructura rutieră, feroviară, portuară și aeroportuară, cu termene care se întind până în 2030. Realizarea acestora depinde însă de asigurarea finanțării, capacitatea de implementare a autorităților și derularea la timp a procedurilor de achiziție și execuție.

Peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028

Unul dintre principalele obiective ale programului este ca rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România să depășească 2.000 de kilometri până în 2028.

Pentru finalul anului 2026, documentul prevede darea în exploatare a aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres, pe secțiuni din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați.

Extinderea rețelei ar urma să continue prin avansul lucrărilor pe autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8. Programul vizează și închiderea coridoarelor principale din rețeaua transeuropeană de transport TEN-T până în 2030.

În paralel, sunt prevăzute noi drumuri expres între Arad și Oradea, Bacău și Piatra Neamț, Focșani și Brăila, precum și între Constanța și Tulcea. Documentul include și continuarea proiectelor de centuri pentru orașele aglomerate.

Pentru pregătirea investițiilor viitoare, Guvernul propune actualizarea Master Planului General de Transport pentru orizontul anului 2040 și contractarea documentațiilor pentru aproximativ 2.000 de kilometri de infrastructură, în vederea accesării fondurilor europene aferente perioadei 2028–2034.

Cum vor fi finanțate șantierele după PNRR

Una dintre problemele abordate în program este continuarea lucrărilor care nu se mai încadrează în termenul de eligibilitate al Planului Național de Redresare și Reziliență, stabilit în document la 31 august 2026.

Proiectele ar urma să fie finanțate în continuare prin Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național.

Printre priorități se află autostrada A7 Bacău–Pașcani, cu o lungime de 77 de kilometri, și tronsonul A1 Margina–Holdea, pentru care documentul indică anul 2027 drept termen de finalizare. În sectorul feroviar, obiectivul este finalizarea tronsoanelor Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad până în 2028.

Programul propune și o schimbare în gestionarea contractelor publice. Situațiile de lucrări certificate ar urma să fie plătite în termenul contractual de 30 de zile, iar stadiul plăților să fie publicat lunar.

Pentru proiectele multianuale, bugetul din 2027 ar urma să includă credite de angajament care să permită asumarea obligațiilor financiare pe mai mulți ani. Documentul prevede, de asemenea, că achizițiile nu ar trebui începute înainte de asigurarea finanțării pentru întreaga durată a contractelor.

Aceste măsuri urmăresc să limiteze riscul întreruperii lucrărilor și acumularea întârzierilor la plată. Efectul lor va depinde însă de modul în care vor fi prioritizate proiectele și de disponibilitatea efectivă a resurselor bugetare.

Calea ferată: 500 de kilometri reabilitați și un studiu pentru trenul de mare viteză

În sectorul feroviar, programul propune creșterea de la 137 de kilometri la cel puțin 500 de kilometri a lungimii liniilor reabilitate pe care trenurile să poată circula cu viteze de minimum 100 km/h.

Obiectivul include finalizarea celor 305 kilometri de lucrări rapide, cunoscute drept „Quick Wins”, destinate eliminării unor restricții de viteză.

Documentul prevede și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2, precum și electrificarea magistralelor din rețeaua TEN-T.

În ceea ce privește proiectele de anvergură, Guvernul ar urma să finalizeze studiul de oportunitate pentru o linie de mare viteză pe ruta București–Cluj-Napoca–Budapesta, după care să ia o decizie politică privind continuarea proiectului.

Programul mai prevede derularea contractelor pentru trenuri electrice și locomotive și orientarea unei părți a investițiilor către producătorii români de materiale de construcții, componente și material rulant.

Portul Constanța, investiții de peste 900 de milioane de euro

Portul Constanța este inclus între prioritățile de investiții, cu proiecte evaluate în program la peste 900 de milioane de euro.

Acestea vizează dezvoltarea capacităților de operare, realizarea unui hub de securitate maritimă și lucrări la Ecluza Năvodari.

Programul prevede concesionarea competitivă a terminalelor specializate către operatori mari, cu obligații ferme privind traficul și investițiile private. Pe Dunăre, lucrările de dragaj ar trebui să asigure pe tot parcursul anului adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și cerute de standardele TEN-T.

Din perspectivă economică, obiectivele urmăresc creșterea capacității logistice și îmbunătățirea conectivității comerciale. Totuși, documentul nu detaliază calendarul individual al investițiilor și nici structura completă a finanțării pentru fiecare proiect.

Aeroportul Otopeni ar urma să primească un al doilea terminal

Pentru infrastructura aeroportuară, programul propune realizarea Terminalului 2 de la Aeroportul Henri Coandă printr-un parteneriat public-privat sau prin concesiune competitivă.

Proiectul ar urma să includă acces direct din autostrada A0 și o legătură feroviară, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra actualului aeroport.

În paralel, autoritățile ar urma să analizeze, pe baza unui studiu de trafic, posibilitatea transferării unor curse către Aeroportul Băneasa. Programul include și sprijinirea investițiilor în aeroporturile regionale, în condițiile regulilor europene privind ajutorul de stat.

Finanțarea prin parteneriate public-private este una dintre direcțiile pe care documentul încearcă să le dezvolte. Pentru a deveni operaționale, asemenea proiecte au nevoie de studii de fezabilitate, o structură contractuală clară și o repartizare explicită a riscurilor între stat și investitorii privați.

TAROM: investitor strategic și un plan de restructurare

Programul de guvernare propune atragerea unui investitor strategic la TAROM în 2027, după instalarea unui management profesionist.

Documentul prevede că planul de afaceri revizuit al companiei trebuie să demonstreze până la 31 decembrie 2026 viabilitatea economică, pentru a proteja ajutorul de stat aprobat, în valoare de 95,3 milioane de euro.

Procedura de atragere a investitorului ar urma să fie transparentă și competitivă. Participația ar putea fi minoritară, între 20% și 49%, sau majoritară.

Programul prevede menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.

Totodată, Guvernul propune elaborarea unui cadru juridic și organizatoric pentru reunirea TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova sub o guvernanță comună, în cadrul unui Grup Aeronautic Național care să desfășoare activități civile și militare de mentenanță și producție.

Companiile de stat din transporturi, vizate de reorganizare

Programul stabilește un termen de cel mult șase luni pentru finalizarea selecțiilor competitive ale conducerilor și consiliilor de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, în conformitate cu OUG nr. 109/2011.

Sunt vizate companii precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM și ROMATSA, precum și administrațiile portuare.

Contractele de mandat ar urma să includă indicatori de performanță evaluați și publicați anual. În cel mult 12 luni, fiecare companie ar trebui încadrată într-un regim strategic care să stabilească dacă obiectivul său este dezvoltarea, listarea unui pachet minoritar, atragerea unui investitor sau administrarea unui monopol natural.

Documentul propune și delimitarea prin lege a atribuțiilor CNAIR și CNIR, precum și comasarea celor cinci administrații portuare și de căi navigabile în două structuri: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării.

În cel mult 24 de luni, ar urma să fie inventariat și intabulat patrimoniul ministerului și al companiilor sale, iar bunurile care nu mai sunt necesare activității de transport să fie valorificate transparent sau transferate autorităților locale.

Cel puțin trei contracte de parteneriat public-privat până în 2028

Programul prevede înființarea unei structuri specializate în parteneriate public-private și concesiuni, cu sprijin tehnic din partea Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și International Finance Corporation.

Obiectivul este semnarea a cel puțin trei contracte majore până în 2028. Printre proiectele luate în calcul se numără Terminalul 2 de la Otopeni, terminale portuare, spații de servicii pe autostrăzi și noduri intermodale.

Documentul urmărește structurarea proiectelor astfel încât acestea să poată beneficia de un tratament statistic favorabil, fără impact asupra datoriei publice, dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile.

Un asemenea tratament nu rezultă automat din utilizarea unui parteneriat public-privat. Încadrarea contabilă și statistică depinde de structura contractului și de distribuirea efectivă a riscurilor, potrivit regulilor europene.

Finanțarea și capacitatea de execuție, principalele condiții

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu combină obiective de extindere a infrastructurii cu măsuri de reorganizare administrativă și atragere a capitalului privat.

Termenele asumate sunt ambițioase: aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres până la sfârșitul anului 2026, peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028 și finalizarea unor tronsoane feroviare importante în același interval.

Pentru evaluarea realistă a acestor obiective sunt esențiale trei elemente: sursele efective de finanțare, capacitatea instituțiilor de a pregăti și executa proiectele și transparența datelor privind stadiul lucrărilor și plățile.

Programul stabilește direcțiile și termenele propuse, dar îndeplinirea lor va putea fi evaluată în funcție de bugetele aprobate, contractele semnate și progresul efectiv al investițiilor.