Românii renunță la vacanțe și la vizitele în familie din cauza scumpirilor. Cum li s-au schimbat obiceiurile
Tot mai mulți români încearcă să facă economii inclusiv la drumurile cu mașina. Aproape jumătate dintre românii care au participat la un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) au renunțat la o vacanță, o excursie de weekend sau o vizită la familie și prieteni din cauza scumpirii energiei. Procentul ajunge la 47%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, unde media este de 30%, potrivit rezultatelor publicate pe 5 noiembrie 2026.
Scumpirile au ajuns să influențeze nu doar planurile de vacanță, ci și drumurile obișnuite. Potrivit sondajului BEI, 29% dintre respondenții din România au redus deplasările pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative. Studiul a fost realizat în august 2026, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, și a inclus 1.000 de participanți din România.
De ce au ajuns românii să renunțe la călătorii
Pentru o familie care trebuie să plătească facturile, mâncarea și celelalte cheltuieli lunare, o vacanță poate deveni greu de suportat financiar. Iar când transportul se scumpește, chiar și o vizită la rude poate ajunge să fie amânată.
Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, explică faptul că oamenii sunt mai atenți la cheltuielile care nu sunt absolut necesare, după o perioadă în care prețurile au crescut, iar situația economică a rămas nesigură.
„Contextul curent este unul de prudență și restrângere a cheltuielilor ne-esențiale, după o perioadă prelungită de inflație și incertitudine privind veniturile și tendința economiei. Efortul de reducere a deficitului bugetar are încă spațiu de desfășurare, cu o posibilă prelungire a condițiilor curente pentru o perioadă. Costul energiei este un indicator foarte important nu doar pentru călătorii ci și pentru industrie, care are nevoie de susținere pentru a rămâne competititvă. Situația s-ar îmbunătăți în momentul reluării exporturilor de petrol, gaze și combustibili dinspre Orientul Mijlociu”, a declarat Claudiu Cazacu pentru „Adevărul Financiar”.
Datele BEI arată că presiunea asupra bugetelor nu se limitează la călătorii. În România, 55% dintre participanții la sondaj au declarat că au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate, față de 38% la nivelul Uniunii Europene.
În plus, 27% au spus că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. Media europeană este de 16%.
Cum și-au schimbat românii obiceiurile de deplasare
Pentru cineva care locuiește la sute de kilometri de părinți, o vizită acasă înseamnă bani pentru transport, dar și timp. Atunci când costurile cresc, un astfel de drum este amânat sau făcut mai rar.
Schimbările se văd și în folosirea mașinii personale. Potrivit BEI, 71% dintre respondenții din România spun că prețurile mai mari la energie le-au schimbat modul în care folosesc autoturismul, comparativ cu 60% la nivel european.
O parte dintre români au ales și alte mijloace de transport. Sondajul arată că 32% dintre participanții din România au înlocuit unele deplasări individuale cu mașina prin transportul public, mersul cu bicicleta sau folosirea în comun a autoturismelor. Media europeană este de 22%.
Claudiu Cazacu spune că diferențele de venituri și folosirea mai frecventă a mașinii personale contribuie la faptul că românii resimt mai puternic scumpirea energiei.
„Diferențele referitoare la venituri și utilizarea mai frecventă a mașinii personale implică un impact mai sever la noi decât în medie la nivel de UE al creșterii costului energiei”, a declarat consultantul.
Această diferență se vede și în puterea de cumpărare. Potrivit sondajului BEI, 80% dintre respondenții din România consideră că prețurile mai mari la energie le-au redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, față de 60% la nivelul Uniunii Europene.
Ce efecte pot avea deplasările mai puține asupra economiei
Dacă oamenii renunță la vacanțe și excursii, afacerile care depind de turiști pot avea mai puțini clienți. Hotelurile, pensiunile, restaurantele și firmele de transport sunt printre cele care ar putea resimți o reducere a cheltuielilor pentru călătorii.
Pentru firmele care livrează produse, transportă materiale sau își aprovizionează magazinele, carburanții mai scumpi pot însemna cheltuieli mai mari.
„Costul mai ridicat al transportului poate duce și la optimizări ale rutelor, grupări ale deplasărilor, utilizarea transportului public și o eficiență mai ridicată, dar există și alte efecte, de natură negativă asupra activității. Costul unor operațiuni logistice, de construcții sau industriale devine mai mare și erodează avansul economiei și resursele disponibile pentru consum sau investiții”, a declarat consultantul.
Firmele pot încerca să reducă numărul transporturilor sau să își organizeze mai bine traseele. Totuși, atunci când cheltuielile suplimentare nu pot fi evitate, acestea pot reduce banii disponibili pentru alte activități sau investiții.
Ce i-ar putea determina pe români să călătorească din nou mai mult
O eventuală ieftinire a energiei și carburanților ar putea reduce costul deplasărilor. Însă, pentru familiile care au fost nevoite să își limiteze cheltuielile, contează și cât valorează veniturile lor în raport cu prețurile.
Claudiu Cazacu consideră că o îmbunătățire a situației ar putea veni și din reducerea tensiunilor internaționale, care influențează aprovizionarea cu energie.
„Nivelul curent al prețurilor poate influența deplasările, ținând seama și de ajustarea veniturilor reale (care țin seama de inflație). O revenire s-ar putea petrece în condițiile temperării conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care ar redeschide unele rute de aprovizionare și ar impune corecții prețurilor carburanților”, a spus consultantul.
O eventuală scădere a prețurilor la carburanți ar putea face călătoriile mai accesibile. Totuși, pentru familiile care au ajuns să reducă inclusiv cheltuielile de bază, nu este suficient ca transportul să se ieftinească. Contează și câți bani le rămân la sfârșitul lunii, după plata facturilor și a celorlalte cheltuieli.