Macroeconomie

România exportă mobilă de miliarde de euro, dar mulți români nu își permit să o înlocuiască pe cea veche


România produce și exportă mobilă de miliarde de euro, dar pentru mulți români, înlocuirea unui pat sau a unui dulap uzat rămâne o cheltuială greu de suportat. Potrivit datelor Eurostat, în 2025, 56,5% dintre persoanele care locuiau singure și aveau venituri peste pragul riscului de sărăcie nu își permiteau să înlocuiască mobilierul vechi. Este cel mai ridicat procent dintre cele 30 de țări analizate.

Canapea și scaune.
Mulți români nu își permit să înlocuiască mobilierul vechi. Foto: arhivă

Cifrele arată că și persoanele care nu sunt considerate expuse riscului de sărăcie pot avea dificultăți financiare. După plata facturilor, a alimentelor și a celorlalte cheltuieli lunare, banii rămași nu sunt întotdeauna suficienți și pentru alte dorințe sau chiar necesități.

România, pe primul loc la dificultatea de a înlocui mobilierul

Diferențele față de alte țări europene sunt considerabile. În Grecia, 52,3% dintre persoanele singure cu venituri peste pragul riscului de sărăcie nu își permiteau să înlocuiască mobilierul uzat, iar în Bulgaria procentul era de 40,2%.

În Cehia, ponderea ajungea la 34,6%, iar în Portugalia la 33,3%. Situația este diferită în Germania, unde procentul era de 12,1%, în Polonia, cu 8,8%, și în Slovenia, cu numai 5,4%.

Prin comparație, ponderea din România este de aproape cinci ori mai mare decât cea din Germania și de peste zece ori mai mare decât cea din Slovenia.

România produce mobilă pentru export, dar cererea rămâne slabă

România are o industrie a mobilei orientată puternic spre export. Potrivit datelor Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR), în 2024, exporturile de mobilă și produse din lemn au ajuns la 4,25 miliarde de euro, dintre care 2,45 miliarde de euro au reprezentat doar mobilierul. Sectorul a înregistrat un excedent comercial de aproximativ două miliarde de euro.

 Volumul vânzărilor a scăzut cu 16% în doi ani, iar numărul angajaților s-a redus cu 15% între 2021 și 2024. Marja profitului net a coborât la 3,6% în 2024. Potrivit APMR, printre principalele probleme se numără cererea slabă, costurile ridicate de producție și presiunea concurenței externe.

De ce veniturile peste pragul sărăciei nu sunt suficiente

Pragul riscului de sărăcie este stabilit, la nivel european, la 60% din venitul median disponibil echivalat, calculat separat pentru fiecare țară.

O persoană care depășește acest prag nu este considerată expusă riscului de sărăcie din perspectiva veniturilor. Totuși, acest lucru nu înseamnă că își permite toate bunurile și serviciile de care are nevoie.

Pentru cineva care locuiește singur, cheltuielile pot fi mai greu de suportat, deoarece nu există un alt membru al gospodăriei cu care să împartă costurile. Facturile, întreținerea locuinței și cumpărăturile de zi cu zi trebuie plătite dintr-un singur buget.

În aceste condiții, economisirea pentru un dulap, un pat sau o canapea nouă poate dura mult timp. 

Aproape patru din zece români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută

Dificultățile financiare se văd și într-un alt indicator Eurostat. În 2025, 37,8% dintre români nu își permiteau să acopere o cheltuială neprevăzută, față de media Uniunii Europene de 29,2%.

România ocupa locul cinci în UE, după Grecia, unde procentul era de 50,5%, Letonia, cu 43,7%, Bulgaria, cu 42,4%, și Lituania, cu 41,1%.

Aceste date se referă la populația în ansamblu, nu doar la persoanele singure cu venituri peste pragul riscului de sărăcie.

Procentul ridicat arată că o parte importantă a populației nu dispune de o rezervă financiară pentru situațiile neprevăzute. 

Românii sunt în mare parte proprietari, dar mulți locuiesc în spații aglomerate

În 2024, aproximativ 94% dintre români locuiau în propria locuință, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.

Cu toate acestea, România avea și cea mai ridicată rată a supraaglomerării locuințelor. În același an, 40,7% dintre români trăiau în spații considerate supraaglomerate, față de media europeană de 16,9%.

Pe următoarele locuri se aflau Letonia, cu 39,3%, și Bulgaria, cu 33,8%.

O locuință este considerată supraaglomerată atunci când nu are suficiente camere pentru numărul și componența persoanelor care trăiesc în ea.

România, pe primul loc în UE la lipsurile materiale și sociale

Problemele legate de condițiile de locuit se regăsesc și în statisticile privind lipsurile materiale.

În 2025, 16,8% dintre români se aflau în situație de deprivare materială și socială severă, potrivit Eurostat, față de media Uniunii Europene de 6,3%.

România înregistra cel mai ridicat procent din UE, urmată de Bulgaria, cu 15%, și Grecia, cu 14,9%. Față de 2024, când procentul era de 17,2%, situația s-a îmbunătățit ușor, dar România a rămas pe primul loc.

Acest indicator măsoară ponderea persoanelor care nu își permit cel puțin șapte dintre 13 bunuri, servicii sau activități considerate necesare pentru un trai adecvat. Printre acestea se numără și posibilitatea de a înlocui mobilierul uzat.

Pentru o parte dintre români, dificultățile financiare nu înseamnă doar grija facturilor sau a cumpărăturilor zilnice. Ele se văd și în lucrurile din casă, pe care oamenii continuă să le folosească ani la rând, chiar dacă ar avea nevoie să le schimbe.

Citește în continuare