Macroeconomie

România, a doua cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE


România a înregistrat în septembrie 2026 a doua cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 2,3% mai mic decât în septembrie 2025, în timp ce în zona euro vânzările au crescut cu 0,4%, potrivit Eurostat.

Persoană care ține o hârtie în mână, lângă un coș cu alimente.
Vânzările cu amănuntul au scăzut în România. Foto: arhivă

Datele publicate de Eurostat arată că România a înregistrat a doua cea mai mare scădere anuală a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană, după Germania, unde vânzările s-au redus cu 2,4%. Spania a urmat cu o scădere de 1,5%, în timp ce la polul opus s-au aflat Cipru, cu o creștere de 7,6%, Suedia, cu 6,9%, și Bulgaria, cu 5,7%. La nivelul întregii Uniuni Europene, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,9% față de septembrie 2025.

România se află printre țările cu cele mai mari scăderi și în comparația de la o lună la alta. În septembrie, volumul vânzărilor a fost cu 1,3% mai mic decât în august, după ajustarea datelor în funcție de sezonalitate. Doar Germania a înregistrat un recul mai mare, de 2%, în timp ce Portugalia a avut o scădere de 0,9%. În aceeași perioadă, vânzările au scăzut cu 0,7% în zona euro și cu 0,6% în Uniunea Europeană.

Ce cumpără mai puțin românii

Datele Institutului Național de Statistică arată că reducerea cumpărăturilor se vede în mai multe categorii de produse. În septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 2,6%, potrivit datelor ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare. Cea mai mare scădere a fost înregistrată la carburanți, de 3,5%, urmați de alimente, băuturi și tutun, cu 2,2%, și de produsele nealimentare, cu 2%.

Scăderea nu se limitează, așadar, la produsele care pot fi cumpărate mai târziu, ci apare și în cazul alimentelor sau carburanților, cheltuieli obișnuite pentru multe familii. Statisticile urmăresc însă volumul bunurilor vândute, nu doar sumele încasate de comercianți. Asta înseamnă că magazinele pot încasa mai mulți bani ca urmare a scumpirilor, chiar dacă vând o cantitate mai mică de produse.

Cumpărăturile au scăzut cu aproape 5% de la începutul anului

Scăderea vânzărilor nu este un fenomen izolat, înregistrat doar în septembrie. Datele INS arată că, în primele nouă luni din 2026, volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 4,9% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit seriei ajustate.

Cea mai mare reducere s-a înregistrat la produsele nealimentare, unde vânzările au scăzut cu 6%. Românii au cumpărat mai puține alimente, băuturi și produse din tutun, cu o scădere de 4%, în timp ce vânzările de carburanți s-au redus cu 2,8%.

România, în contrast cu media europeană

Diferențele dintre România și restul Uniunii Europene se observă și atunci când comparăm principalele categorii de produse. În septembrie 2026, față de aceeași lună din 2025, vânzările de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 1% la nivelul UE, iar cele de produse nealimentare cu 1,2%. În schimb, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 2,3%.

Comisia Europeană estimează că, în 2026, consumul privat din România va scădea cu 1,9%, pe fondul inflației ridicate și al măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Instituția arată că aceste măsuri, alături de creșterea prețurilor la energie, afectează veniturile disponibile ale populației și reduc cheltuielile gospodăriilor. În aceste condiții, economia României ar urma să crească cu doar 0,1% în acest an, potrivit prognozei publicate în luna mai.

Reducerile atrag cumpărători, dar consumul rămâne în scădere

Scăderea vânzărilor vine într-o perioadă în care comercianții încearcă să atragă clienții prin promoții, iar românii sunt tot mai atenți la cheltuieli. Campaniile de Black Friday continuă să stârnească interes, însă vânzările mari din câteva zile nu înseamnă neapărat că oamenii cumpără mai mult pe parcursul întregului an. O parte dintre achiziții pot fi făcute în perioada reducerilor, fără ca bugetul total pentru cumpărături să crească.

Pentru comercianți, ultimele luni ale anului sunt importante, mai ales că perioada sărbătorilor aduce mai multe cumpărături. 

Citește în continuare