Macroeconomie

Prețurile de producție și import din Elveția cresc pentru prima dată din 2023. Importurile, principala sursă a scumpirilor


În Elveția, prețurile de producție și import au urcat în octombrie 2026 cu 0,9% față de anul trecut, pentru prima dată din aprilie 2023. Creșterea vine din bunurile aduse din străinătate, pentru că prețurile producției interne sunt încă sub nivelul de acum un an, arată datele Oficiului Federal de Statistică.

Peisaj montan din Elveția, cu steagul țării.
Prețurile de producție și import din Elveția au revenit pe creștere anuală. Foto: arhivă

Față de septembrie, indicele combinat a urcat tot cu 0,9%, până la 101,6 puncte. Creșterea anuală vine după aproape trei ani și jumătate în care prețurile au stat sub nivelul din anul precedent.

Importurile s-au scumpit cu 4,3%, dar producția internă rămâne mai ieftină

În octombrie, prețurile bunurilor importate au fost cu 4,3% mai mari decât în aceeași lună din 2025. În schimb, prețurile producției interne au scăzut cu 0,5% în același interval.

Diferența arată că presiunile asupra prețurilor vin în principal din exterior. Pentru companiile elvețiene care depind de materii prime, energie sau echipamente cumpărate din alte țări, importurile mai scumpe însemnă automat cheltuieli mai mari, chiar dacă prețurile produselor fabricate pe plan intern nu au revenit încă pe creștere anuală.

Față de septembrie, importurile s-au scumpit cu 1,7%, iar produsele fabricate în Elveția cu 0,5%. Cele două categorii au devenit mai scumpe de la o lună la alta, însă evoluția lor pe parcursul ultimului an a fost diferită.

Evoluția prețurilor de producție și import din Elveția în octombrie 2026

Elveția: indicatorOctombrie 2026 față de septembrie 2026 (%)Octombrie 2026 față de octombrie 2025 (%)
Prețuri de producție și import (indice combinat)+0,9%+0,9%
Prețuri de producție internă+0,5%−0,5%
Prețuri de import+1,7%+4,3%

Sursa: Oficiul Federal de Statistică al Elveției (FSO), indicele prețurilor de producție și import, octombrie 2026. Date publicate la 13 noiembrie 2026. Variațiile sunt calculate față de luna precedentă și față de aceeași lună a anului trecut.

Energia, printre principalele cauze ale scumpirilor

Potrivit Oficiului Federal de Statistică, petrolul, gazele naturale și produsele petroliere se numără printre bunurile care au contribuit la creșterea prețurilor în octombrie.

Scumpiri au fost înregistrate și la echipamente electrice, calculatoare, produse electronice și utilaje. În cazul producției interne, au crescut inclusiv prețurile unor instrumente medicale și produse metalice.

Nu toate bunurile au urmat însă aceeași direcție. Unele produse farmaceutice și instrumente medicale importate s-au ieftinit față de septembrie.

Scumpirile se văd și în prețurile plătite de consumatori

În octombrie, inflația anuală din Elveția a ajuns la 1,5%, față de 1% în septembrie. Prețurile de consum au crescut cu 0,2% de la o lună la alta, pe fondul scumpirii păcurii pentru încălzire, benzinei și motorinei, potrivit datelor oficiale.

Energia a împins inflația în sus, dar nu toate prețurile au urcat. Unele servicii medicale, vacanțele și serviciile hoteliere s-au ieftinit față de luna precedentă.

Produsele importate incluse în coșul de consum s-au scumpit cu 3,7% față de octombrie 2025, în timp ce produsele interne au înregistrat o creștere de 0,8%.

Inflația din Elveția rămâne sub cea din zona euro

În zona euro, inflația anuală este estimată la 4% în octombrie 2026, în creștere de la 3,8% în septembrie, potrivit datelor preliminare Eurostat.

Energia a înregistrat cea mai mare creștere anuală dintre principalele categorii, de 20,8%, urmată de servicii, cu 3,3%. Alimentele, băuturile alcoolice și tutunul s-au scumpit cu 1,6%, iar bunurile industriale neenergetice cu 1,2%.

Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a rămas la 2,5%, același nivel ca în septembrie.

Elveția și zona euro se confruntă cu scumpiri în sectorul energetic, însă efectul asupra inflației generale este diferit. În Elveția, rata anuală de 1,5% se menține în intervalul de 0-2% considerat compatibil cu stabilitatea prețurilor de Banca Națională a Elveției.

Instituția a păstrat dobânda de politică monetară la 0% la ultima decizie, din septembrie 2026, considerând că nivelul actual al dobânzii este potrivit pentru menținerea stabilității prețurilor.

În România, presiunea e și mai mare. Prețurile producției industriale erau în septembrie cu 13,8% peste nivelul de acum un an, potrivit INS, iar în sectorul energetic creșterea a ajuns la 25%. Aceeași scumpire a energiei lovește diferit economiile europene, în funcție de cât produc singure și de cât depind de importuri.

Citește în continuare