Industria României riscă al patrulea an consecutiv de contracție. De ce nu reușesc fabricile să-și revină

Industria românească riscă să încheie 2026 cu o nouă scădere, după trei ani consecutivi de recul. Producția a coborât în primele opt luni, comenzile s-au redus în octombrie, iar costurile energiei continuă să afecteze sectoare importante.

Fabricile din România se confruntă cu reducerea comenzilor și creșterea costurilor de producție. Foto: Shutterstock

Industria României nu reușește să iasă din perioada de declin. După trei ani în care producția industrială a scăzut, datele disponibile pentru 2026 indică o nouă contracție. În primele opt luni ale anului, indicele producției a fost cu 3,7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar revenirea temporară a comenzilor din vară nu s-a transformat într-o redresare de durată.

În octombrie, indicele PMI pentru industria prelucrătoare, calculat de S&P Global pentru BCR, a coborât la 48,7 puncte, de la 50,9 în septembrie. Revenirea sub pragul de 50 de puncte indică o deteriorare a condițiilor de afaceri, după trei luni în care sectorul se aflase în teritoriu de expansiune.

Comenzile noi și producția au scăzut în octombrie, iar comenzile la export au înregistrat, la rândul lor, o diminuare. În același timp, companiile au continuat să se confrunte cu presiuni asupra costurilor, în special pentru energie, combustibili, transport și materii prime.

Problemele nu sunt însă limitate la o singură lună. Industria a pierdut treptat din greutatea pe care o avea în economia României, iar unele dintre ramurile care consumă multă energie au înregistrat scăderi importante ale producției.

Industria a pierdut din greutatea economiei

Ponderea industriei în PIB-ul României a coborât de la 25% în 2015 la 20% în 2020 și la 16,8% în 2025, potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026. În cazul industriei prelucrătoare, declinul a fost și mai pronunțat: contribuția la PIB a scăzut de la 20% în 2016 la 11,9% în 2025.

Una dintre problemele care afectează competitivitatea fabricilor este costul energiei. În prima jumătate a anului 2025, România a avut al treilea cel mai ridicat preț la electricitate pentru companii din UE și al doilea cel mai mare preț la gaze, potrivit Comisiei Europene

Pentru fabricile care folosesc cantități mari de energie, aceste costuri se reflectă direct în cheltuielile de producție. 

Producția industrială scade de trei ani consecutiv

Seria INS a indicelui producției industriale, cu baza 2021 = 100 și ajustată atât cu numărul de zile lucrătoare, cât și cu sezonalitatea, arată o deteriorare continuă după 2022. Indicele mediu anual a fost de 101,7 în 2022, a coborât la 99,2 în 2023, la 97,5 în 2024 și la 97,2 în 2025.

Pentru primele opt luni din 2026, media indicilor lunari a ajuns la aproximativ 93,7, față de 97,3 în aceeași perioadă din 2025. Calculul indică o scădere de aproximativ 3,7%. 

În august, producția industrială a crescut cu 1,6% față de iulie, până la 93,1 puncte. Comparativ cu august 2025, indicele a fost însă mai mic cu 2,6%. Valoarea rămâne și sub media de referință a anului 2021, stabilită la 100 de puncte.

Dacă evoluția negativă se menține și în ultimele luni ale anului, 2026 ar putea deveni al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale.

Metalurgia, industria chimică și prelucrarea lemnului, printre cele mai afectate

Cele mai mari pierderi sunt înregistrate în sectoarele cu un consum ridicat de energie și cu o expunere mai mare la costurile materiilor prime.

Potrivit Comisiei Europene, față de nivelul din 2021, producția din industria metalelor de bază a scăzut cu 24%, cea din industria chimică cu 18%, iar prelucrarea lemnului cu 16%.

Aceste ramuri sunt afectate atât de costurile de producție, cât și de cererea mai slabă. Pentru companiile care concurează cu producători din alte state europene, energia scumpă poate însemna prețuri finale mai mari și o poziție mai dificilă pe piețele externe.

Raportul Comisiei Europene arată că ponderea industriilor mari consumatoare de energie în economie a coborât de la aproximativ 4-5% în perioada 2018-2021 la 2,8% în 2023. 

România pierde teren față de Polonia și Ungaria

Declinul industriei românești nu se regăsește în aceeași măsură în toate economiile din regiune. Datele Eurostat pentru august 2026 arată că producția industrială a României a scăzut cu 2,6% față de aceeași lună a anului trecut. În Polonia, producția a crescut cu 1,8%, iar în Ungaria avansul a ajuns la 8,8%. Bulgaria a înregistrat, la rândul său, o scădere de 5,4%.

Diferențele arată că industria românească înregistrează un declin mai accentuat decât media europeană, în timp ce alte economii din regiune au reușit să obțină creșteri ale producției.

Producția industrială: august 2026, variație față de august 2025

Sursa: Eurostat, august 2026. Variație față de aceeași lună a anului precedent.

Cât de mult depinde industria românească de Germania

Aproximativ 40% din exporturile românești de produse manufacturate ajung în Germania, potrivit Comisiei Europene. Slăbirea activității economice de acolo se transmite astfel și către fabricile din România, prin reducerea comenzilor și a cererii pentru componente și produse industriale.

Industria auto este una dintre cele mai importante legături dintre cele două economii. Sectorul reprezintă aproximativ o treime din exporturile României și poate ajunge la jumătate din industria prelucrătoare. Orice încetinire a comenzilor din industria auto europeană poate afecta producătorii locali și firmele care fac parte din lanțurile de furnizori.

Exporturile cresc în valoare, dar producția nu își revine

Valoarea exporturilor de bunuri a avut o evoluție nominală pozitivă, însă acest lucru nu a fost suficient pentru a determina o redresare generalizată a producției industriale. Comisia Națională de Strategie și Prognoză atrage atenția că evoluția diferită a ramurilor orientate către export, structura produselor comercializate și modificările de preț explică de ce creșterea valorică a exporturilor nu s-a reflectat automat în volume mai mari de producție.

Exporturile României au avut o evoluție oscilantă în ultimii ani. În 2022, valoarea acestora a ajuns la 91,95 miliarde de euro, în creștere cu 23,1% față de anul precedent. În 2023, ritmul de creștere a încetinit la 1,3%, până la 93,1 miliarde de euro, iar în 2024 exporturile au scăzut ușor, cu 0,4%. Anul 2025 a adus o revenire, valoarea exporturilor FOB urcând la 96,6 miliarde de euro, cu 4,2% peste nivelul din anul anterior, potrivit INS.

În prognoza actualizată pentru rectificarea bugetară din 2026, CNSP estimează o reducere de 3,4% a valorii adăugate brute din industrie. Indicatorul măsoară contribuția sectorului la formarea PIB și nu trebuie confundat cu indicele producției industriale, care urmărește volumul bunurilor fabricate.

Instituția pune evoluția industriei pe seama rezultatelor slabe din prima parte a anului, a cererii interne modeste și a costurilor ridicate cu energia și consumurile intermediare. Pentru industria prelucrătoare, prognoza rămâne prudentă, fără să anticipeze o recuperare semnificativă a pierderilor până la sfârșitul anului.

Dacă producția va continua să scadă până la finalul lui 2026, România va încheia al patrulea an consecutiv de contracție industrială.