Macroeconomie

Germania, fostul motor al economiei europene, continuă să piardă companii. Insolvențele au crescut cu 6,6%


Economia germană dă semne de revenire, dar companiile continuă să se confrunte cu dificultăți. În primele opt luni din 2026, tribunalele au înregistrat 17.252 de cereri de insolvență, cu 6,6% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Transporturile, hotelurile și construcțiile sunt sectoarele cele mai afectate. Evoluția este relevantă și pentru România, pentru care Germania rămâne principalul partener comercial.

Ștampilă insolvent plasată lângă o animație cu profilul unui om deasupra căruia e un nor
Insolvențele din Germania cresc alarmant Foto: arhivă

Germania, considerată mult timp motorul economiei europene, continuă să resimtă efectele unei perioade prelungite de stagnare și restructurare industrială. După contracțiile economice din 2023 și 2024 și o creștere de numai 0,2% în 2025, economia germană ar urma să avanseze cu 1,3% în 2026, potrivit celei mai recente estimări a Consiliului German al Experților Economici. Revenirea nu a pus însă capăt dificultăților din mediul de afaceri.

Datele Oficiului Federal de Statistică (Destatis) arată că în august au fost înregistrate 2.067 de cereri de insolvență ale companiilor, cu 4,4% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. În primele opt luni, numărul solicitărilor a ajuns la 17.252, în creștere cu 6,6%.

Creșterea numărului de insolvențe nu înseamnă însă că pierderile creditorilor au fost mai mari. Creanțele înregistrate în procedurile de insolvență din perioada ianuarie-august au însumat aproximativ 25,9 miliarde de euro, față de 37,2 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Destatis explică diferența prin faptul că anul trecut au intrat în insolvență mai multe companii mari, cu importanță economică ridicată.

Transporturile, hotelurile și construcțiile, cele mai afectate

Cele mai multe insolvențe raportate la numărul de firme active au fost înregistrate în transporturi și depozitare: 97,6 cazuri la 10.000 de companii. Urmează hotelurile și restaurantele, cu 80,1 cazuri, și construcțiile, cu 71,9.

Aceste sectoare sunt expuse atât costurilor ridicate, cât și slăbiciunii cererii și dificultăților de finanțare. În transporturi, presiunea asupra firmelor este amplificată de costurile operaționale și de concurența puternică, în timp ce construcțiile continuă să resimtă efectele finanțării scumpe și ale investițiilor private slabe.

Dificultățile companiilor se înscriu într-un tablou economic mai amplu. Germania a avut una dintre cele mai slabe reveniri dintre economiile dezvoltate după pandemia de COVID-19. Industria exportatoare a fost afectată de concurența din China, de costurile energiei și de schimbările din comerțul internațional. Industria auto, unul dintre pilonii economiei germane, se confruntă la rândul ei cu presiunea tranziției către mașinile electrice și cu competiția producătorilor asiatici.

Eticheta de „bolnavul Europei”, readusă în dezbaterea publică în 2023, a reflectat tocmai îngrijorările legate de competitivitatea Germaniei și de problemele sale structurale. Situația actuală este însă mai nuanțată: economia a început să se redreseze, iar Consiliul German al Experților Economici estimează o creștere de 1,3% în acest an și de 1% în 2027. Revenirea este susținută în special de exporturi și de cheltuielile publice, dar nu a ajuns încă în mod uniform la companii.

De ce contează problemele Germaniei pentru firmele din România

Evoluția economiei germane are o miză directă pentru România. Germania este principalul partener comercial al țării noastre, iar schimburile bilaterale de mărfuri au însumat 21,4 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, în creștere cu 1,3% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

În acest interval, Germania a exportat în România mărfuri de 11,9 miliarde de euro, cu 4,6% mai mult decât în primul semestru din 2025. Importurile germane din România au ajuns la 9,5 miliarde de euro, în scădere cu 2,5%.

Legătura este și mai importantă în industria auto și în lanțurile de furnizori. Datele comerciale pentru 2025 arată că România a exportat în Germania componente și piese auto în valoare de aproximativ 3,8 miliarde de dolari. O încetinire a comenzilor din industria germană poate afecta, prin urmare, producătorii și furnizorii români integrați în aceste lanțuri de aprovizionare.

Prezența companiilor germane în România este, de asemenea, consistentă. Potrivit Ministerului Federal de Externe al Germaniei, aproximativ 10.000 de companii germane activează în țara noastră și asigură în jur de 250.000 de locuri de muncă directe. Investițiile germane sunt concentrate inclusiv în industria furnizoare pentru sectorul auto și în comerț.

Asta nu înseamnă că fiecare insolvență din Germania se va transforma într-o problemă pentru o firmă românească. Efectul se poate transmite însă prin reducerea comenzilor, amânarea investițiilor, presiunea asupra prețurilor sau restructurarea lanțurilor de furnizori. Pentru companiile românești dependente de clienți germani, evoluția cererii din cea mai mare economie europeană rămâne un indicator important.

Mai multe insolvențe, dar și o revenire economică fragilă

În paralel cu creșterea numărului de insolvențe, economia germană încearcă să iasă din perioada de stagnare. Consiliul German al Experților Economici estimează că produsul intern brut va crește cu 1,3% în 2026, după avansul modest din 2025. Exporturile și cheltuielile publice pentru apărare și infrastructură susțin revenirea, însă investițiile private și productivitatea rămân provocări.

Datele privind insolvențele arată că redresarea macroeconomică nu rezolvă imediat problemele acumulate de companii. Unele sectoare continuă să se adapteze la costuri mai mari, schimbări tehnologice și o concurență internațională mai dură. Pentru România, care are legături comerciale și industriale strânse cu Germania, ritmul și soliditatea acestei reveniri vor conta și pentru evoluția propriilor exporturi și a producției industriale.

Citește în continuare