Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi gata cu doi ani mai târziu decât se estima. Noua țintă: 2033 și 2034
Calendarul proiectului nuclear de la Cernavodă a fost prelungit cu doi ani față de estimările prezentate în 2024. Unitatea 3 ar urma să intre în funcțiune în 2033, iar Unitatea 4 în 2034, potrivit unei note de fundamentare publicate de Ministerul Energiei. Statul vrea să declare investiția proiect de importanță națională, măsură care ar facilita procedurile de autorizare, expropriere și utilizare a unor terenuri.
România va trebui să mai aștepte doi ani față de calendarul anunțat în 2024 pentru a beneficia de energia produsă de noile reactoare de la Cernavodă. Potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern, Unitatea 3 este estimată să fie pusă în funcțiune în 2033, iar Unitatea 4 în 2034.
Termenele sunt cu doi ani mai târzii decât cele prezentate în noiembrie 2024, când, la semnarea contractului de inginerie, procurare și management al construcției, se vorbea despre intrarea în exploatare a celor două unități în 2031 și 2032. Pe pagina Nuclearelectrica figurează încă un calendar mai vechi, care indica anii 2030 și 2031.
Noua estimare apare în documentul prin care Ministerul Energiei propune declararea proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă drept proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice.
Construcția propriu-zisă va dura până la șase ani și jumătate
Nota de fundamentare arată că proiectul este împărțit în trei etape. Prima, cea pregătitoare, desfășurată în perioada 2021-2024, a fost finalizată. În cadrul acesteia au fost reevaluate structurile civile existente, a fost obținută o scrisoare de confort de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și a fost reoperaționalizată compania EnergoNuclear, deținută integral de Nuclearelectrica.
În noiembrie 2024 a fost luată Decizia de Investire I și a început etapa a doua, cea a lucrărilor preliminare. Aceasta este estimată să dureze între 24 și 30 de luni și presupune activități de inginerie, analiza pieței furnizorilor, structurarea finanțării și pregătirea documentației necesare pentru obținerea autorizației de securitate nucleară pentru etapa de construcție.
La finalul acestei faze va fi reevaluată fezabilitatea proiectului, pe baza noilor indicatori tehnico-economici, și va fi luată Decizia Finală de Investiție. Abia după acest moment va putea începe etapa a treia, cea a construcției propriu-zise.
Aceasta este estimată să dureze între 69 și 78 de luni și include lucrările de construcție și montaj, precum și punerea în funcțiune a celor două reactoare. Calendarul indică 2033 pentru Unitatea 3 și 2034 pentru Unitatea 4.
De ce vrea statul să declare proiectul de importanță națională
Ministerul Energiei susține că anumite activități necesare pregătirii șantierului sunt îngreunate de condiționări legislative, ceea ce generează întârzieri și costuri suplimentare.
Documentul menționează, de exemplu, necesitatea realizării unor foraje pe terenuri aflate în proprietatea unor persoane fizice, companii și autorități locale. Sunt necesare, de asemenea, pregătirea organizării de șantier și scoaterea din fondul forestier a unor terenuri aflate în apropierea centralei, inclusiv a unor suprafețe administrate de Romsilva.
Potrivit notei, în lipsa declarării proiectului ca obiectiv de utilitate publică de interes național, procedura de scoatere, inclusiv temporară, din fondul forestier a unor terenuri administrate de Romsilva este imposibilă în condițiile legislative actuale. Aceste suprafețe sunt necesare pentru forajele care vor sta la baza studiilor geotehnice.
Prin proiectul de hotărâre, lucrările aferente Unităților 3 și 4 ar urma să fie declarate de interes național și de utilitate publică. Ministerul susține că măsura va simplifica procedurile administrative, va reduce durata autorizării și va optimiza costurile investiției.
Statutul de proiect de importanță națională are și consecințe în raport cu legislația de mediu și fiscală. Legea energiei prevede că astfel de proiecte sunt considerate obiective de securitate națională și de interes public național. Cadrul legal invocat permite inclusiv aplicarea prevederilor privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și a unor facilități fiscale, precum scutirea de taxe locale pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire.
Acest statut nu înseamnă însă că proiectul nu mai are nevoie de avize și autorizații. Nota de fundamentare menționează în continuare obținerea aprobărilor necesare pentru derularea investiției.
Reactoarele ar urma să producă 11 TWh anual
Cele două unități vor utiliza tehnologie CANDU 6 și vor avea o putere instalată brută estimată la 724 MW fiecare. Compania de proiect este EnergoNuclear, deținută integral de Nuclearelectrica.
După punerea în funcțiune, cele două reactoare ar urma să aducă un aport anual de aproximativ 11 TWh de energie electrică. Potrivit estimărilor din document, energia nucleară ar putea ajunge să reprezinte aproximativ 30% din producția de electricitate a României în deceniul următor. În prezent, cele două unități aflate în exploatare la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de electricitate.
Ministerul Energiei argumentează că noile capacități vor furniza energie în bandă, adică în mod constant, indiferent de condițiile meteorologice. Investiția ar urma să contribuie la echilibrarea sistemului energetic, la reducerea dependenței de importuri în perioadele de consum ridicat și la compensarea retragerii treptate a unor centrale pe cărbune.
Finanțarea nu este încă închisă
Nota de fundamentare arată că finanțarea proiectului este în continuare un proces complex. Au fost inițiate discuții preliminare cu agenții de credit la export din Canada, Statele Unite și Italia: Export Development Canada, US EXIM și SACE.
Potrivit documentului, finanțările susținute de agențiile de credit la export ar putea acoperi maximum 85% din valoarea eligibilă a contractelor. Diferența de aproximativ 15%, TVA-ul și alte costuri ar urma să fie acoperite prin finanțări de la bănci comerciale, structurate și sindicalizate de J.P. Morgan.
Nota precizează că angajamentele finale ale instituțiilor de credit la export sunt încă supuse propriilor proceduri de analiză și aprobare. De asemenea, finanțarea etapei de construcție este dificil de obținut fără garanții guvernamentale, care să acopere principalele riscuri ale proiectului.
Statul român și-a asumat deja, prin acordul de sprijin aprobat prin Legea nr. 74/2023, să contribuie la finanțarea investiției, inclusiv prin garanții de stat, mecanismul contractelor pentru diferență și furnizarea unor materiale necesare primei încărcături de combustibil nuclear.
Pentru moment, calendarul 2033-2034 reprezintă estimarea din nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern, nu o dată garantată de punere în funcțiune. Proiectul mai are de trecut prin etapa lucrărilor preliminare, de obținut decizia finală de investiție și de asigurat finanțarea necesară construcției.