Reactorul 1 de la Cernavodă va fi reconectat joi la rețea. Când vor funcționa ambele unități la capacitate maximă
Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă ar urma să fie reconectată la Sistemul Energetic Național pe 12 noiembrie, după ce specialiștii au finalizat lucrările de remediere a unei defecțiuni apărute la numai trei zile de la repornirea reactorului. Nuclearelectrica anunță că unitatea va ajunge la puterea nominală pe 13 noiembrie. În paralel, Unitatea 2 a fost reconectată miercuri, 11 noiembrie, și ar urma să atingă capacitatea nominală joi.
Cele două reactoare ar urma să funcționeze din nou la putere nominală începând de vineri, 13 noiembrie, și să asigure aproximativ 20% din necesarul de consum al României. Revenirea lor în producție este importantă pentru echilibrarea sistemului energetic, după o perioadă în care centrala de la Cernavodă a fost complet oprită, iar România a fost nevoită să acopere o parte din consum prin importuri.
Anunțul făcut miercuri de Nuclearelectrica la Bursa de Valori București vine după o succesiune de evenimente care au complicat repornirea centralei. Unitatea 1 a fost oprită în vară din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, a revenit în sistem la începutul lunii noiembrie, dar a fost deconectată din nou după numai trei zile, de această dată din cauza unei defecțiuni tehnice în partea convențională a instalației.
O nouă defecțiune la trei zile după repornirea reactorului
Nuclearelectrica a anunțat pe 4 noiembrie începerea manevrelor de pornire a Unității 1, după ce condițiile hidrologice au permis reluarea operațiunilor. Compania estima atunci că reactorul va fi resincronizat la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie.
Calendarul a fost respectat. Unitatea 1 a fost reconectată la rețea pe 6 noiembrie și a ajuns la puterea nominală în dimineața zilei de 8 noiembrie. Revenirea a fost însă de scurtă durată. În seara zilei de 9 noiembrie, la ora 18:00, reactorul a fost deconectat din nou de la rețea.
Potrivit Nuclearelectrica, cauza a fost o defecțiune apărută în partea clasică, nenucleară, a Unității 1. Compania a precizat că oprirea s-a făcut conform procedurilor de operare și că incidentul nu a avut impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului.
Datele Transelectrica au indicat o problemă la sistemul de control al vidului condensatorului turbinei. Zona turbinei de abur aparține părții convenționale a centralei, care transformă energia termică în energie mecanică și apoi în electricitate. CNCAN a confirmat că deconectarea a avut loc în urma unei defecțiuni în partea convențională a centralei și că reactorul a fost oprit în stare sigură.
Cauza tehnică exactă și explicația de profunzime nu au fost încă prezentate public într-un raport final. Nuclearelectrica a transmis că specialiștii centralei au început evaluările și lucrările de remediere, iar pe 10 noiembrie estima că intervenția va dura între două și patru zile, după care urmau procedurile de sincronizare și repornire.
În informarea transmisă miercuri la BVB, compania a anunțat că lucrările de remediere au fost finalizate și că Unitatea 1 va fi reconectată pe 12 noiembrie. Puterea nominală este așteptată pe 13 noiembrie.
Conducerea tehnică a centralei va fi schimbată
O consecință importantă a incidentului este decizia Nuclearelectrica de a interveni la nivelul managementului tehnic al centralei. Compania a anunțat că directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit începând cu 1 decembrie 2026.
În raportul transmis pe 9 noiembrie către Bursa de Valori București, conducerea Nuclearelectrica a explicat că măsura vizează managementul tehnic responsabil de disponibilitatea echipamentelor necesare funcționării Unității 1.
Compania a precizat totodată că „motivul de profunzime” al defecțiunii va face obiectul unui raport ulterior. Cu alte cuvinte, înlocuirea directorului tehnic a fost anunțată înainte de publicarea unei explicații complete privind cauzele care au dus la defectarea echipamentului.
Această distincție este importantă. Oprirea nu a fost provocată de o problemă de securitate nucleară, potrivit informațiilor comunicate de operator și de CNCAN, dar repetarea unor dificultăți tehnice imediat după o perioadă lungă de indisponibilitate pune în discuție capacitatea centralei de a reveni rapid și stabil la producția normală.
De ce au stat reactoarele oprite aproape trei luni
Problemele din noiembrie au venit după o perioadă neobișnuit de lungă în care centrala de la Cernavodă nu a produs energie electrică.
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august. Deciziile au fost luate preventiv, în conformitate cu procedurile de securitate nucleară, după ce condițiile hidrologice au ajuns la limite care nu mai permiteau funcționarea normală a instalațiilor de răcire.
Centrala folosește apa Dunării în sistemul de răcire. În perioadele cu debit foarte scăzut, nivelul apei poate coborî sub limitele necesare funcționării în condiții de siguranță. În acest caz, oprirea controlată a reactoarelor este o măsură de protecție a instalațiilor, nu un incident nuclear.
În septembrie, CNCAN explica faptul că seceta prelungită și temperaturile ridicate au dus la scăderea semnificativă a nivelului și debitului Dunării. Autoritățile au monitorizat situația, iar Nuclearelectrica a așteptat îmbunătățirea condițiilor înainte de a începe repornirea.
Deși nivelul apei a început să crească, la sfârșitul lunii octombrie compania nu considera că prognozele hidrologice permit încă reluarea funcționării. Abia la începutul lunii noiembrie au fost îndeplinite condițiile necesare pentru pornirea Unității 1, urmată de demararea manevrelor de repornire a Unității 2.
Așadar, cele două opriri succesive ale Unității 1 au avut cauze diferite. Prima a fost determinată de condițiile hidrologice și a fost controlată. A doua, din 9 noiembrie, a fost provocată de o defecțiune tehnică în partea convențională a centralei.
România a compensat lipsa energiei nucleare prin importuri
Oprirea celor două reactoare a avut consecințe directe asupra echilibrului dintre producția internă și consum. În condiții normale, cele două unități de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din necesarul de electricitate al României, fiind printre cele mai importante surse stabile de producție din sistem.
Când ambele reactoare au fost scoase din funcțiune, această cantitate de energie a trebuit înlocuită prin producție din alte surse și prin importuri. România a apelat la hidrocentrale, centrale pe gaze și cărbune, producția eoliană și fotovoltaică, dar și la energia cumpărată din piețele vecine.
Datele analizate de S&P Global arată dimensiunea presiunii asupra sistemului în octombrie. Importurile nete au ajuns la aproximativ 16,3% din cererea de energie electrică, față de numai 1,7% în aceeași perioadă a anului trecut. Pierderea cumulată de producție asociată opririi centralei de la Cernavodă era estimată la 2,76 TWh, în ipoteza reluării funcționării la începutul lunii noiembrie.
În același timp, prețul contractului pentru luna următoare pe piața angro din România a ajuns la 261,28 euro/MWh la 23 octombrie, cu aproape 29% peste nivelul de la începutul lunii. Prețul era mai mic decât cel din Ungaria, dar evoluția arată cât de mult poate conta disponibilitatea producției interne într-o perioadă în care regiunea are nevoie de importuri.
Pe 10 noiembrie, România avea în continuare nevoie de importuri pentru a acoperi diferența dintre producție și consum. În astfel de momente, prețul energiei cumpărate depinde de disponibilitatea electricității în țările vecine, de cererea regională și de capacitatea interconexiunilor.
Importurile nu înseamnă automat o creștere imediată a facturilor pentru populație. Prețul plătit de consumatori depinde și de contractele furnizorilor, de structura achizițiilor și de reglementările aplicabile. Totuși, atunci când producția internă este insuficientă, sistemul devine mai expus la variațiile prețurilor regionale, iar costurile suplimentare se pot transmite în timp în piață.
Unitatea 2 revine în sistem în timp ce Unitatea 1 este reparată
În timp ce echipele de la Cernavodă lucrau la remedierea defecțiunii Unității 1, Nuclearelectrica a continuat procedurile de repornire a Unității 2.
Compania anunțase pe 9 noiembrie începerea manevrelor de pornire a celui de-al doilea reactor, după ce nivelul apei a permis reluarea operațiunilor. Inițial, sincronizarea era estimată pentru 10 noiembrie, însă calendarul a fost actualizat ulterior.
În raportul transmis BVB pe 10 noiembrie, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 urma să fie conectată la rețea pe 11 noiembrie și să ajungă la puterea nominală pe 12 noiembrie. Informarea de miercuri confirmă reconectarea Unității 2 în cursul zilei de 11 noiembrie.
Pentru Unitatea 1, compania a stabilit reconectarea pe 12 noiembrie și atingerea puterii nominale pe 13 noiembrie. Dacă acest calendar va fi respectat, ambele reactoare vor funcționa la capacitate nominală începând de vineri.
Nuclearelectrica susține că lucrările de remediere și manevrele de reconectare au fost realizate în baza procedurilor aplicabile, în condiții de maximă securitate nucleară și fără impact asupra personalului sau mediului.
Revenirea la producția normală nu închide discuția despre fiabilitatea centralei
Reluarea funcționării ambelor unități va reduce presiunea asupra sistemului energetic și nevoia de a acoperi consumul prin importuri. Dar evenimentele din ultimele luni au arătat două vulnerabilități diferite.
Prima ține de dependența centralei de condițiile hidrologice ale Dunării. Seceta și scăderea debitului au dus la oprirea ambelor reactoare, iar perioada de indisponibilitate s-a prelungit până în noiembrie.
A doua ține de disponibilitatea tehnică a echipamentelor. Unitatea 1 a revenit în sistem după mai bine de trei luni de oprire, dar a fost deconectată din nou după numai trei zile, din cauza unei defecțiuni în partea convențională. Nuclearelectrica a anunțat schimbarea directorului tehnic, însă explicația completă a incidentului urmează să fie prezentată ulterior.
Pentru piața de energie, miza nu este doar data la care reactoarele revin la puterea nominală, ci și cât de stabil vor funcționa în perioada următoare. Cele două unități reprezintă o sursă importantă de producție internă, iar indisponibilitatea lor simultană obligă România să recurgă la alte surse de energie și la importuri, într-o regiune în care prețurile pot varia puternic.