Nuclearelectrica schimbă conducerea tehnică de la Cernavodă după problemele repetate ale reactoarelor
Nuclearelectrica îl numește pe Bogdan Deaconu în funcția de director tehnic al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, începând cu 1 decembrie 2026. Schimbarea vine într-un moment dificil pentru centrală, după ce Unitatea 1, oprită mai bine de trei luni, a fost reconectată la rețea pe 6 noiembrie, dar s-a deconectat din nou numai trei zile mai târziu, în urma unei defecțiuni. Nici până acum reactorul nu a revenit în exploatare.
Nuclearelectrica a anunțat joi numirea lui Deaconu, prezentând schimbarea drept o măsură prin care urmărește să îmbunătățească performanța tehnică a centralei, fiabilitatea echipamentelor și activitatea departamentului de inginerie.
Decizia vine după o succesiune de probleme care au afectat disponibilitatea celor două unități de la Cernavodă. În cazul Unității 1, dificultățile au continuat inclusiv în timpul procedurilor de revenire în exploatare. După reconectarea din 6 noiembrie, reactorul a fost oprit din nou în seara zilei de 9 noiembrie, din cauza unei defecțiuni la sistemul de control al vidului la condensatorul turbinei.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a confirmat că activitatea actualului director tehnic a fost evaluată în contextul problemelor recente. El nu a anunțat însă concedierea acestuia, ci a precizat că specialistul ar urma să rămână în echipa companiei.
„Având în vedere reziliența echipamentelor din ultimul timp, am considerat să facem o evaluare a activității dânsului. Va exista un raport de cauzalitate adecvat. De asemenea, el fiind un specialist în domeniu, își va găsi locul în echipa Nuclearelectrica în perioada următoare”, a declarat Mihai Gioară.
Unitatea 1, repornită și oprită din nou după trei zile
Problemele de la Cernavodă au început în vara acestui an, când Unitatea 1 a fost oprită controlat, pe 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Unitatea 2 a fost, la rândul ei, deconectată în luna august, astfel că România a rămas fără producția celor două reactoare nucleare.
După o perioadă de indisponibilitate de peste trei luni, Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național pe 6 noiembrie. Revenirea a fost însă de scurtă durată. În seara zilei de 9 noiembrie, reactorul a fost deconectat din nou, după apariția unei defecțiuni în partea clasică, nenucleară, a instalației.
Nuclearelectrica a transmis că incidentul nu a afectat securitatea nucleară și că oprirea s-a făcut conform procedurilor. Echipele tehnice au început intervențiile pentru remedierea defecțiunii, compania estimând, într-o informare din 10 noiembrie, că lucrările vor dura între două și patru zile. Acest termen privește intervenția tehnică, nu și toate etapele necesare pentru sincronizarea și revenirea reactorului la putere.
În paralel, compania a pregătit repornirea Unității 2, pentru care estima sincronizarea la rețea pe 11 noiembrie și atingerea puterii nominale pe 12 noiembrie.
Prin urmare, revenirea celor două unități la funcționarea normală depinde atât de finalizarea intervențiilor tehnice, cât și de parcurgerea procedurilor de repornire. În cazul Unității 1, noua defecțiune a prelungit perioada în care reactorul nu poate produce energie electrică.
Cine este Bogdan Deaconu, noul director tehnic
Noul director tehnic are 13 ani de experiență în industria nucleară, iar cea mai mare parte a carierei și-a construit-o chiar la Cernavodă. Înainte de numire, a lucrat doi ani la Institute of Nuclear Power Operations (INPO), organizație care evaluează performanța centralelor nucleare și promovează standardele de siguranță și fiabilitate în industrie.
Bogdan Deaconu și-a început cariera în 2013, ca inginer tehnolog la RATEN-CITON, unde a avut responsabilități de proiectare și analiză pentru sistemele centralei de la Cernavodă. Din 2016 s-a alăturat echipei centralei, ocupându-se de programele pentru componente critice ale reactorului, precum canalele de combustibil, conductele feeder și vasul calandria.
Între 2019 și 2024 a coordonat programul de extindere a duratei de viață a Unității 1, unul dintre cele mai importante proiecte ale centralei. Ulterior, în perioada 2024-2026, a lucrat la INPO, unde a evaluat fiabilitatea echipamentelor și activitatea organizațiilor de inginerie din centrale nucleare din Statele Unite și din alte țări, inclusiv Canada, Argentina, Mexic și Africa de Sud.
În comunicatul de numire, Nuclearelectrica pune accent pe experiența sa în identificarea timpurie a problemelor tehnice și în sprijinirea centralelor care au nevoie să-și îmbunătățească performanța.
„CNE Cernavodă a demonstrat, de-a lungul anilor, că își merită locul în topul celor mai performante centrale nucleare din lume. Acesta este standardul la care ne raportăm. La nivel internațional, am cu lucrat cu centrale care și-au reechilibrat performanța și știu ce funcționează: echipamente reziliente, probleme identificate la timp, procese eficiente, oamenii potriviți la locul potrivit și o cultură în care fiecare persoană își asumă, cu responsabilitate, rezultatul final. Echipa de la CNE Cernavodă are competența și angajamentul necesare pentru a-și reconfirma performanța la nivel tehnic. Rolul meu este să creez cadrul în care atuurile echipei să se transforme în rezultate vizibile și sustenabile”, a declarat Bogdan Deaconu.
Miza: revenirea centralei la performanța de dinaintea problemelor
Schimbarea conducerii tehnice are loc într-un moment în care disponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă contează direct pentru echilibrul sistemului energetic. Cele două unități au o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale, în jur de 20% din producția de electricitate a României.
Indisponibilitatea lor reduce producția internă și poate spori nevoia de energie din alte surse sau de importuri, în funcție de consumul național și de producția hidrocentralelor, centralelor pe gaze, cărbune și a parcurilor eoliene și fotovoltaice.
Nuclearelectrica spune că obiectivul noului director tehnic este să readucă centrala la nivelul de performanță care a consacrat-o. În practică, acest lucru înseamnă nu doar remedierea defecțiunilor apărute, ci și îmbunătățirea modului în care sunt întreținute echipamentele, sunt anticipate problemele și sunt gestionate intervențiile tehnice.