Angajații companiilor strategice aflate în concordat preventiv ar putea primi salariile restante timp de 12 luni. Ministerul Muncii dublează plafonul de garantare
Angajații companiilor de interes strategic care ajung în dificultate financiară ar putea beneficia de o protecție mai mare în cazul în care angajatorii nu își mai pot plăti salariile. Ministerul Muncii propune extinderea de la șase la 12 luni a perioadei pentru care pot fi achitate drepturile salariale restante din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. În același timp, plafonul maxim care poate fi acordat fiecărui salariat ar urma să crească de la echivalentul a șase la 12 salarii medii brute pe economie.
Modificările sunt incluse într-un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență decizională de Ministerul Muncii și vizează angajatorii de interes strategic aflați în procedura concordatului preventiv. Măsura urmărește să ofere angajaților o protecție financiară mai consistentă în perioada în care companiile încearcă să își reorganizeze activitatea și să evite insolvența sau falimentul.
Ce se schimbă concret pentru angajați
Pentru salariați, principala modificare este că statul ar putea acoperi drepturile bănești restante pentru o perioadă de până la 12 luni consecutive, față de maximum șase luni în prezent. Cu alte cuvinte, dacă o companie strategică aflată în concordat preventiv nu își poate achita obligațiile salariale, angajații ar putea recupera prin Fondul de garantare restanțele aferente unei perioade de două ori mai mari decât cea prevăzută de regulile actuale.
A doua modificare privește valoarea maximă care poate fi plătită pentru fiecare angajat. Plafonul ar urma să crească de la echivalentul a șase salarii medii brute pe economie la 12 salarii medii brute. Astfel, protecția nu ar fi extinsă doar ca durată, ci și ca valoare maximă a sumelor care pot fi recuperate prin acest mecanism.
Cele două limite trebuie însă înțelese separat. Perioada de 12 luni stabilește intervalul pentru care pot fi acoperite creanțele salariale, în timp ce plafonul de 12 salarii medii brute reprezintă limita valorică aplicabilă fiecărui salariat. Nu este vorba despre o plată automată a 12 salarii medii către fiecare angajat, ci despre o limită maximă în cadrul căreia pot fi achitate drepturile restante eligibile.
Mecanismul poate fi important mai ales pentru angajații care depind de venitul lunar și care, în cazul unei restructurări, riscă să acumuleze restanțe salariale pe o perioadă îndelungată. În loc să aștepte exclusiv redresarea financiară a companiei pentru a-și recupera banii, aceștia ar putea apela la mecanismul public de garantare, în condițiile prevăzute de lege.
Ce drepturi salariale pot fi acoperite
Proiectul precizează categoriile de drepturi bănești care pot fi achitate prin Fondul de garantare. Sunt vizate drepturile stabilite prin lege, prin acte normative speciale, prin contractele individuale de muncă sau prin contractele colective de muncă, cu condiția ca dreptul la acțiune să nu fie prescris.
Prin urmare, protecția nu se referă doar la salariul de bază, ci poate include și alte drepturi bănești datorate angajaților, dacă acestea intră în categoriile prevăzute de legislație și sunt eligibile pentru plata din Fond.
Pentru salariați, această precizare este relevantă deoarece obligațiile angajatorului pot include mai multe componente ale remunerației, stabilite fie prin contractul individual, fie prin contractul colectiv de muncă. Plata nu este însă nelimitată și nu acoperă automat orice sumă solicitată de angajat. Se aplică atât condițiile legale de eligibilitate, cât și plafonul maxim de garantare.
Ce se întâmplă cu angajații care beneficiază deja de protecție
Proiectul introduce și o prevedere tranzitorie pentru companiile strategice care au beneficiat deja de mecanismul de garantare pentru o perioadă de șase luni. În cazul acestora, angajatorii ar putea solicita plata drepturilor salariale restante pentru perioada rămasă până la atingerea noii limite de 12 luni.
Prevederea este importantă pentru că extinderea protecției nu ar urma să îi vizeze doar pe salariații companiilor care intră în procedură după adoptarea noilor reguli. Și angajații pentru care a fost deja activat mecanismul actual ar putea beneficia de perioada suplimentară, în condițiile stabilite de proiect.
Proceduri actualizate pentru plata creanțelor salariale
Pe lângă extinderea perioadei și majorarea plafonului, proiectul modifică și unele prevederi referitoare la procedura de acordare a sumelor din Fondul de garantare. Sunt avute în vedere regulile privind depunerea cererilor, recuperarea sumelor și contestarea deciziilor emise de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
Aceste ajustări urmăresc să adapteze procedura administrativă la noile limite de garantare și să clarifice modul în care sunt gestionate solicitările angajatorilor și drepturile salariaților.
Ministerul Muncii susține că modificările sunt necesare pentru a consolida protecția angajaților din companiile de interes strategic care se confruntă cu dificultăți financiare, dar încearcă să își continue activitatea prin procedura concordatului preventiv.