De ce cresc prețurile în România, deși economia încetinește. Ce se întâmplă cu banii românilor
Economia României încetinește, dar prețurile continuă să crească. Deși oamenii și firmele cheltuiesc mai prudent, inflația rămâne ridicată, iar salariile cresc mai lent decât prețurile.
O analiză a economistului ING Valentin Tătaru arată că scăderea inflației este complicată de succesiunea șocurilor economice, de costurile interne și de modul în care acestea se transmit în prețuri. În paralel, raportul Băncii Transilvania privind pulsul economic al României din august 2026 descrie o economie care rămâne fragilă, cu o activitate modestă și un nivel de încredere sub media pe termen lung.
Inflația scade, dar prețurile nu revin la nivelurile anterioare
Potrivit analizei, rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, înainte să urce din nou la 6,6% în septembrie. Inflația calculată la nivel european a ajuns la 6,5% în septembrie, iar prețurile de consum au crescut cu 0,77% față de luna precedentă.
Raportul evidențiază și evoluția inflației de bază CORE2 ajustat, indicator care exclude anumite prețuri volatile și administrate. Acesta a coborât de la 8,5% la finalul anului 2025 la 6,2% în septembrie 2026, semn că presiunile interne s-au mai temperat, fără să dispară.
Serviciile se scumpesc cel mai rapid
Una dintre cele mai persistente presiuni asupra inflației vine din sectorul serviciilor. În septembrie 2026, prețurile serviciilor au crescut cu 11,1% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, iar alimentele cu 3%.
Analiza arată că efectele scumpirilor nu dispar imediat după ce cauzele inițiale se estompează. În România, mai multe șocuri succesive au continuat să pună presiune asupra prețurilor, explică economistul Valentin Tătaru în raport.
„În România, o parte semnificativă a fiecărui șoc a făcut exact acest lucru”, arată analiza.
Salariile cresc mai lent decât prețurile
Potrivit raportului, în august 2026, salariul mediu net creștea cu 5,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, un ritm inferior inflației. În aceste condiții, puterea de cumpărare a salariaților este din nou sub presiune.
Raportul explică faptul că, în anii anteriori, creșterile salariale au depășit evoluția productivității, contribuind la majorarea costurilor suportate de companii. Documentul estimează că, în 2024, costurile unitare cu forța de muncă au crescut cu aproximativ 18%.
Atunci când firmele se confruntă cu cheltuieli mai mari, o parte dintre acestea poate ajunge în prețurile finale. Totuși, capacitatea companiilor de a transfera costurile către consumatori depinde și de cerere: dacă oamenii își reduc cheltuielile, spațiul pentru noi scumpiri se restrânge.
Taxele și energia au complicat procesul de dezinflație
Printre factorii care au alimentat inflația se numără modificările fiscale și șocurile de pe piața energiei. Potrivit analizei ING, efectele majorărilor de TVA și accize din 2025, precum și ale modificărilor din sectorul energiei, continuă să influențeze dinamica prețurilor. În timp, impactul statistic al acestor măsuri asupra ratei anuale se estompează, dar asta nu înseamnă că prețurile revin la nivelul anterior.
Raportul mai descrie efectele diferite pe care le pot avea măsurile fiscale asupra inflației, în funcție de intervalul analizat.
„Efectul de primă rundă este inflaționist; efectul ulterior asupra cererii este dezinflaționist”, se arată în analiza semnată de Valentin Tătaru.
Raportul mai arată că România a trecut prin mai multe episoade de presiune asupra prețurilor, de la problemele de aprovizionare din pandemie și criza energetică din 2022 până la schimbările fiscale și energetice mai recente. Succesiunea acestor șocuri a făcut ca procesul de dezinflație să fie mai dificil.
Economia încetinește, iar consumul resimte presiunea
Datele prezentate în raportul Băncii Transilvania pentru august 2026 indică o activitate economică modestă. Produsul Intern Brut s-a contractat cu 2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, după o scădere de 1,1% în primul trimestru. Comparativ cu trimestrul precedent, PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea, după un recul de 0,1% în primele trei luni ale anului.
În același timp, indicatorul de încredere în economie a coborât la 92,6 puncte în august, de la 92,8 puncte în iulie, rămânând sub media pe termen lung.
Raportul Băncii Transilvania arată și că deficitul bugetar a ajuns la 2,34% din PIB în iulie, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025. În același timp, datoria publică a atins 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, depășind pentru prima dată pragul de 60%.
Pe plan extern, deficitul comercial lunar a fost de 2,96 miliarde de euro în iunie, iar deficitul cumulat în primele șase luni a ajuns la 16,4 miliarde de euro, în scădere cu aproximativ 2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Separat, analiza ING estimează că deficitul de cont curent a reprezentat 7,9% din PIB în 2025, după 8,2% în 2024
Ce poate face BNR pentru a tempera inflația
Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50%, potrivit ambelor rapoarte. În analiza ING, economistul explică faptul că politica monetară poate contribui la temperarea cererii, însă efectele dobânzilor asupra economiei apar cu întârziere.
În raportul său, Valentin Tătaru subliniază că reducerea consumului și menținerea unor dobânzi ridicate pot tempera temporar inflația, dar nu rezolvă problemele structurale ale economiei.
„Consumul scăzut și ratele dobânzilor ridicate pot suprima temporar inflația, dar singurul remediu durabil este extinderea capacității productive”, se arată în analiza ING.
De ce nu este suficientă încetinirea economiei
Una dintre explicațiile pentru persistența inflației este faptul că încetinirea economiei nu anulează automat efectele scumpirilor din anii precedenți. Chiar dacă cererea se reduce, companiile continuă să suporte costuri, iar unele ajustări de preț se transmit treptat către consumatori.
Analiza ING face distincția între presiunile asociate procesului de convergență economică și cele amplificate de dezechilibrele interne.
„Dimpotrivă, provocarea constă în faptul că o primă de inflație structural normală, legată de convergență, a fost amplificată de ani de exces de cerere, șocuri repetate de costuri și transmiterea lor întârziată în prețurile interne”, se arată în documentul ING.
Raportul ING indică extinderea capacității productive drept soluția durabilă, în timp ce datele Băncii Transilvania arată că economia traversează o perioadă de activitate modestă.