Taxele au scumpit coșul de consum. Un nou șoc energetic amenință dezinflația

După un maxim de 10,9% în mai, inflația anuală a coborât la 6,17% în august, pe fondul estompării efectelor statistice ale majorărilor de taxe și ale scumpirii energiei din anul precedent. În septembrie, însă, rata anuală a urcat din nou, la 6,61%.

Inflația anuală a ajuns la 6,61% în septembrie 2026. Foto: Sebastian Dan / newsbv.ro

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie 2026, de la 6,17% în august. Într-o singură lună, prețurile de consum au crescut cu 0,77%, iar de la începutul anului avansul cumulat a ajuns la 5,4%. Serviciile s-au scumpit cu 11,12% față de septembrie 2025, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.

La nivel european, România a continuat să înregistreze cea mai ridicată rată anuală a inflației măsurate prin indicele armonizat al prețurilor de consum: 6,5% în septembrie, față de media de 3,8% a Uniunii Europene, potrivit Eurostat. 

Cum au intrat majorările de taxe în prețuri

De la 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar sistemul cotelor reduse a fost modificat, prin instituirea cotei de 11% pentru mai multe categorii de produse și servicii, cu anumite excepții. Măsurile au făcut parte din pachetul fiscal-bugetar destinat reducerii deficitului. În paralel, au fost majorate și accizele.

TVA se transmite în prețul final atunci când firmele transferă taxa suplimentară către cumpărători. De exemplu, pentru un produs cu prețul de 100 de lei înainte de TVA, aplicarea cotei standard ar însemna un preț de 119 lei la cota veche și de 121 de lei la cota nouă, dacă prețul fără taxă rămâne neschimbat și majorarea este transferată integral. 

Impactul concret depinde de produs, de cota aplicabilă și de decizia comerciantului privind prețul. Unele companii pot transfera integral taxa, altele o pot absorbi parțial prin marje mai mici, iar altele pot modifica prețurile din mai multe motive simultan. Accizele pot influența direct prețurile combustibililor și ale altor produse taxate specific, dar și indirect costurile firmelor care depind de transport.

Pentru a înțelege de ce inflația anuală a scăzut în vara lui 2026, trebuie făcută distincția dintre nivelul prețurilor și ritmul în care acestea cresc. În comparația anuală intră și prețurile din aceeași perioadă a anului trecut. După ce majorările fiscale și scumpirea energiei electrice din 2025 au ridicat baza de comparație, efectul lor statistic direct a început să se estompeze.

„Avem, în esență o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice directe asociate majorării cotelor de TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației din august 2026.

Taxele apasă și asupra consumului

Efectul măsurilor fiscale nu se oprește la casele de marcat. Pe lângă prețurile mai mari, consolidarea fiscală reduce venitul disponibil și prin alte măsuri bugetare, în timp ce inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare. În analiza macroeconomică din mai, BT Research arăta că inflația ridicată și înăsprirea fiscală au afectat consumul gospodăriilor și au făcut perspectivele economice mai fragile. Economistul-șef al băncii, Ioan Nistor, a rezumat situația astfel: „economia României nu și-a pierdut motoarele, ci vizibilitatea”. Investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene, rămân pentru BT principalul sprijin al creșterii, dar sunt contrabalansate de consumul slab și de consolidarea fiscală.

Economistul Cristian Păun, profesor universitar, avertiza în iulie, într-o declarație acordată Agerpres , că temperarea inflației depinde și de absența unor noi majorări fiscale.

„Dacă nu se mai umblă la taxe și se continuă ajustarea deficitului, posibil vom vedea o temperare a inflației sub două cifre undeva în a doua jumătate a anului.”, a declarat Cristian Păun.

Pentru companii, este dificil: taxele mai mari pot crește costul de vânzare sau pot comprima marjele, în timp ce consumatorii devin mai atenți la cheltuieli. În astfel de condiții, firmele nu pot transfera automat toate costurile în prețuri fără riscul de a pierde clienți. Ajustarea poate apărea, în schimb, prin marje mai mici, investiții amânate ori reducerea altor cheltuieli.

Consumul slab se vede în creșterea economică. Potrivit INS, PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primul și a fost cu 1,9% sub nivelul de anul trecut, pe seria ajustată sezonier. BT Research estimează pentru întregul an 2026 o creștere de doar 0,2% și se așteaptă la o contracție a consumului privat, pe fondul consolidării fiscale și al înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public.

Energia poate reaprinde presiunile asupra prețurilor

Raportul BT Research din mai 2026 a avertizat că scumpirea energiei venită dinspre conflictul din Orientul Mijlociu complică revenirea la o inflație mai redusă. În raport, banca nota că prețurile benzinei au crescut cu 11,11% într-o singură lună în martie, iar cele ale motorinei cu 14,98%. În aprilie, combustibilii erau cu 15,65% mai scumpi decât cu un an înainte, iar electricitatea, gazele și încălzirea centrală înregistrau o creștere anuală de 33,07%.

Un avertisment similar a venit în octombrie din partea lui Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Pe 6 octombrie, la un eveniment de specialitate, acesta a spus că România trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu „prețuri foarte mari la electricitate”. Dacă situația din Orientul Mijlociu se prelungește și Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, a adăugat el, prețurile din UE ar putea atinge niveluri record, iar evoluția din România depinde și de durata opririi reactoarelor de la Cernavodă.

Presiunea nu vine doar din energie. Pe 6 octombrie, după ce Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan, BNR a publicat un nou minim istoric al leului: 5,3527 lei pentru un euro. Un leu mai slab scumpește importurile și costurile firmelor, iar efectul ajunge pe etichete cu o întârziere de câteva luni.

O inflație mai mică nu înseamnă automat o povară mai mică

Pe 8 octombrie, BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, nivel neschimbat din august 2024, în condițiile în care inflația rămâne ridicată. În august, banca și-a ridicat prognoza de inflație pentru decembrie la 6,1%, de la 5,5%.

În lunile următoare, evoluția prețurilor va depinde atât de efectele majorărilor de taxe, cât și de eventuale noi scumpiri ale energiei. TVA și accizele mai mari au dus deja la creșterea prețurilor, iar acest lucru se vede în cheltuielile de zi cu zi ale populației. Chiar dacă impactul acestor măsuri asupra ratei anuale a inflației se va diminua în timp, prețurile deja majorate nu revin automat la nivelul anterior. Dacă energia se scumpește din nou, facturile și costurile suportate de firme ar putea crește, punând o presiune suplimentară atât asupra bugetelor familiilor, cât și asupra prețurilor produselor și serviciilor.