Bucureștiul pierde peste 14.500 de salariați într-un an. Ce sectoare pierd angajați la nivel național

Capitala avea 1,1 milioane de salariați la sfârșitul lunii august 2026, cu peste 14.500 mai puțini decât în urmă cu un an. În același timp, câștigul salarial mediu net a crescut la 7.283 de lei. INS explică reducerea efectivelor prin restrângerea unor activități economice, în timp ce datele privind concedierile colective arată presiunea existentă asupra angajatorilor.

Evoluția numărului de salariați din București are loc într-un context economic dificil. Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Numărul salariaților din București a continuat să scadă, în timp ce salariul mediu net a rămas peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. La sfârșitul lunii august 2026, în Capitală erau înregistrați 1.100.343 de salariați, cu 14.503 mai puțini decât în august 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Numărul salariaților din București a scăzut cu 14.500 într-un an

Bucureștiul înregistra 1.100.343 de salariați la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Efectivul era cu 2.017 persoane mai mic decât în iulie și cu 14.503 sub nivelul din august 2025. Scăderea anuală este de aproximativ 1,30%.

În același timp, câștigul salarial mediu net ajungea la 7.283 de lei, față de 6.822 de lei cu un an înainte. Comparația cu luna precedentă arată însă o altă direcție: față de iulie, media netă a coborât cu 186 de lei, respectiv cu 2,49%.

Sursa: Institutul Național de Statistică. Calculele procentuale aparțin redacției. Valorile efectivului de salariați pentru august 2025 și iulie 2026 au fost calculate de redacție pe baza diferențelor comunicate de INS.

De ce scade numărul angajaților 

Bogdan Pătărlăgeanu, consilier în Unitatea de Comunicare a INS, pune scăderea numărului de salariați pe seama restrângerii unor activități economice, în condițiile economice actuale.

„Scăderea se datorează restrângerii unor activități economice datorită condițiilor economice”, a explicat acesta pentru „Adevărul Financiar”.

Datele INS nu oferă însă o defalcare a celor 14.503 de salariați în funcție de motivele ieșirii din evidențe. Scăderea reflectă evoluția efectivului total de personal, nu numărul concedierilor din București.

Cum influențează scăderea numărului de salariați calculul câștigului mediu

Bogdan Pătărlăgeanu a explicat că reducerea numărului de salariați prin concedieri poate influența calculul câștigului salarial mediu, deoarece fondul total de salarii este raportat la un număr mai mic de angajați. Reprezentantul INS a precizat că nu are informații privind eventuale majorări salariale care să explice evoluția indicatorului.

„Dacă masa efectivului de salariați scade prin concedieri, atunci fondul salariilor împărțit la un număr mai mic de salariați devine mai mare în parte”, a declarat Bogdan Pătărlăgeanu pentru „Adevărul Financiar”.

Mecanismul trebuie însă interpretat cu atenție: mai puțini salariați nu înseamnă automat o medie salarială mai mare.

Conform explicațiilor metodologice ale INS, câștigul salarial mediu se calculează prin raportarea sumelor salariale relevante la numărul mediu de salariați. Dacă se modifică atât sumele plătite, cât și numărul persoanelor luate în calcul, rezultatul depinde de evoluția ambelor componente.

De exemplu, dacă dintr-un colectiv pleacă predominant persoane cu remunerații sub medie, salariul mediu al celor rămași poate crește chiar fără majorarea veniturilor individuale. În schimb, plecarea unor angajați cu venituri ridicate poate avea efectul opus. 

Pentru un angajat, diferența este concretă. O medie mai mare la nivelul Capitalei nu garantează că propriul salariu a crescut și nici că venitul suplimentar, acolo unde există, acoperă scumpirile. Compararea câștigului nominal cu evoluția prețurilor este necesară pentru a evalua puterea de cumpărare. 

Potrivit lui Bogdan Pătărlăgeanu, la nivel național, cele mai mari câștiguri salariale din luna septembrie s-au înregistrat în IT, în timp ce cele mai mici au fost în industria ospitalității. Reprezentantul INS a precizat că această ierarhie este valabilă la nivelul întregii țări.

Câți șomeri erau înregistrați în București în august 2026

O altă aparentă contradicție apare în statisticile șomajului. La sfârșitul lunii august, AMOFM București avea în evidență 5.405 șomeri, iar rata șomajului înregistrat era de 0,41%. Dintre aceștia, 2.263 primeau indemnizație de șomaj, iar 3.142 erau neindemnizați, potrivit comunicatului instituției. 

Rata șomajului înregistrat reflectă doar persoanele aflate în evidențele AMOFM București, nu totalul celor care nu au un loc de muncă. În lipsa unor date privind situația profesională a persoanelor care au ieșit din evidența salariaților, nu se poate stabili câte dintre acestea s-au pensionat, și-au schimbat statutul profesional sau au rămas în afara evidențelor agenției.

Peste 10.000 de concedieri colective în România în primele opt luni din 2026

La nivel național, în primele opt luni din 2026 au fost înregistrate 10.451 de concedieri colective, cu 26,7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, când numărul acestora a fost de 8.251. În același interval, 208 angajatori au notificat intenția de a disponibiliza colectiv 22.146 de persoane.

Încetinirea economiei pune presiune pe activitatea companiilor

Contextul macroeconomic indică presiuni asupra activității companiilor. În prognoza de primăvară publicată la 21 mai 2026, Comisia Europeană estima pentru România o creștere economică de numai 0,1% în acest an, după 0,7% în 2025. Instituția anticipa că inflația ridicată și consolidarea fiscală vor afecta consumul intern. 

Pentru firme, o cerere mai slabă poate însemna revizuirea planurilor de recrutare sau a bugetelor de personal. 

Industria și administrația publică au pierdut cei mai mulți salariați la nivel național

Datele INS pentru august 2026 arată că industria a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de salariați față de aceeași lună a anului trecut, cu aproximativ 44.100 de persoane. Reduceri importante apar și în administrația publică și apărare, unde efectivul a fost mai mic cu 10.200 de persoane, precum și în activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 8.400 de salariați mai puțin.

Au existat însă și domenii în care numărul angajaților a crescut. În construcții, efectivul a fost mai mare cu 6.900 de persoane, iar în transport și depozitare, cu 5.100 de persoane.

Sursa: INS, Buletinul statistic lunar nr. 8/2026, tabelul 45, paginile 80-85. Diferențele sunt calculate pe baza valorilor publicate, exprimate în mii de persoane.