Peste 16.000 de locuri unde te poți caza în România. Unde sunt cele mai multe apartamente de închiriat
Numărul cazărilor turistice din România a crescut cu 14,5% într-un an, ajungând la 16.399 de unități la finalul lunii iulie 2026. Potrivit datelor, cele mai mari creșteri au fost înregistrare în cazul apartamentelor și camerelor de închiriat.
România are tot mai multe spații în care turiștii se pot caza, de la hoteluri și pensiuni până la apartamente și camere închiriate în regim turistic. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, la 31 iulie 2026, existau 16.399 de unități turistice, cu peste 2.000 mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a fost susținută în special de extinderea segmentului de apartamente și camere de închiriat.
În total, structurile de cazare din România puneau la dispoziția turiștilor 500.059 de locuri-pat, cu 35.705 mai multe decât în iulie 2025. Numărul unităților a crescut cu 14,5%, în timp ce numărul locurilor-pat a avansat cu 7,7%. Diferența dintre cele două ritmuri arată că au apărut mai multe unități de cazare, dar acestea au, în medie, o capacitate mai mică.
Apartamentele și camerele de închiriat au înregistrat cea mai mare creștere dintre principalele categorii analizate de INS. Numărul acestora a ajuns la 6.474, față de 4.968 în anul precedent, în timp ce numărul locurilor-pat a urcat la 114.900. Această categorie reprezintă 39,5% din totalul structurilor de cazare existente în țară.
Hotelurile continuă să aibă cea mai mare pondere în capacitatea de cazare, cu 42,6% din totalul locurilor-pat. În privința distribuției teritoriale, Constanța ocupă primul loc atât după numărul structurilor de cazare, cât și după ponderea camerelor și a locurilor-pat disponibile. Brașovul și Suceava completează primele trei poziții în clasamentul județelor cu cele mai multe unități de cazare.
Apartamentele și camerele de închiriat, segmentul cu cea mai mare creștere
Datele INS arată că numărul apartamentelor și camerelor de închiriat a crescut cu 30,3% față de iulie 2025. În cazul locurilor-pat disponibile în aceste unități, avansul a fost și mai mare, de 32,7%, până la 114.900. Dintre toate categoriile de cazare analizate, aceasta a înregistrat cea mai rapidă extindere.
Cele mai multe apartamente și camere de închiriat erau clasificate la categoria de trei stele, care reprezenta 71,3% din totalul acestei categorii. Creșterea numărului de astfel de unități a contribuit semnificativ la avansul general al capacității turistice a României.
În același timp, pensiunile agroturistice au ajuns la 3.941 de structuri, cu 273 mai multe decât în iulie 2025. Numărul locurilor-pat din această categorie a crescut la 63.990. Au înregistrat creșteri și campingurile, de la 113 la 139 de unități, precum și căsuțele turistice, al căror număr a urcat de la 226 la 282.
Hotelurile păstrează cea mai mare parte a locurilor de cazare
La 31 iulie 2026, în România existau 1.696 de hoteluri, care însumau 212.897 de locuri-pat. Hotelurile reprezentau astfel 42,6% din capacitatea totală de cazare. Față de anul precedent, numărul unităților hoteliere a crescut ușor, de la 1.669, iar numărul locurilor-pat a avansat cu 0,7%.
Cele mai multe hoteluri erau clasificate la trei stele, categorie care reprezenta 54,5% din total. Hotelurile de patru stele aveau o pondere de 29,2%, iar cele de două stele reprezentau 11,9%. În cazul unităților de cinci stele, numărul a rămas neschimbat față de anul anterior, la 51 de structuri.
La nivelul întregii țări existau 228.800 de camere în unitățile turistice, fără a include camerele din căsuțe. Dintre acestea, 105.700 se aflau în hoteluri, reprezentând 46,2% din total.
Constanța conduce clasamentul judetelor cu cele mai multe unitati turistice
Județul Constanța ocupă primul loc în ierarhia structurilor de cazare turistică, cu 2.609 unități. Pe următoarele poziții se află Brașovul, cu 1.553 de structuri și Suceava, cu 942. Clasamentul include și apartamentele și camere de închiriat
Diferența se vede și în distribuția camerelor și a locurilor-pat. Constanța concentra 28,5% din totalul camerelor existente în structurile de cazare, fiind urmată de Brașov, cu 7,5%, și București, cu 6,4%. În privința locurilor-pat, județul Constanța avea tot o pondere de 28,5%, urmat de Brașov, cu 7,6%, și București, cu 5,8%.
Datele confirmă importanța litoralului în structura turismului românesc. Stațiunile de pe litoral, fără municipiul Constanța, puneau la dispoziția turiștilor 135.473 de locuri-pat, cel mai mare număr dintre zonele turistice analizate de INS.
Litoralul are cele mai multe locuri disponibile pentru turiști
După litoral, zona București și a orașelor reședință din județ, fără municipiul Tulcea, însuma 109.881 de locuri-pat. Alte localități și trasee turistice aveau 107.892 de locuri, iar stațiunile montane ofereau 93.734 de locuri de cazare.
Stațiunile balneare dispuneau de 40.437 de locuri-pat, în timp ce zona Delta Dunării, inclusiv municipiul Tulcea, avea 12.642. Distribuția arată că litoralul concentrează cea mai mare capacitate de cazare, dar și destinațiile urbane și montane au o pondere importantă în oferta turistică.
INS precizează că statisticile includ structurile de primire turistică autorizate sau clasificate, cu o capacitate de cel puțin cinci locuri-pat, aflate în stare de funcționare la 31 iulie 2026. Datele oferă o imagine a capacității de cazare existente în plin sezon estival, nu a numărului de turiști care au fost efectiv cazați.