România scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari în dosarul Roșia Montană. Gabriel Resources riscă insolvența
România a câștigat definitiv procesul cu Gabriel Resources, compania canadiană care intenționa să exploateze aurul de la Roșia Montană, în județul Alba. Comitetul de anulare al ICSID a respins cererea companiei de anulare a hotărârii din 2024, prin care statul român a scăpat de plata unor despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde de dolari. Decizia, luată pe 13 noiembrie, pune capăt unui litigiu început în urmă cu mai bine de zece ani.
Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă, 14 noiembrie, de Ministerul Finanțelor, comitetul a respins toate motivele invocate de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd.
Suma cerută de investitori, echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde de lei, reprezenta circa 1,5% din PIB-ul estimat al României pentru 2026. Potrivit Ministerului Finanțelor, aceasta a fost cea mai mare cerere de despăgubiri formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional.
De ce a fost România dată în judecată
Disputa a pornit de la proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, pe care Gabriel Resources intenționa să îl dezvolte în România.
În 2015, investitorii au deschis un arbitraj internațional, susținând că autoritățile române au încălcat obligațiile asumate prin tratatele de protejare a investițiilor încheiate cu Canada și Marea Britanie.
Companiile au cerut despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, însă tribunalul arbitral a respins integral solicitarea pe 8 martie 2024. Arbitrii au stabilit atunci că România nu a încălcat obligațiile prevăzute în cele două tratate.
Gabriel Resources a contestat ulterior hotărârea și a cerut anularea acesteia. Procedura a început în iulie 2024, iar pe 5 noiembrie 2026 compania a anunțat că dezbaterile au fost închise oficial. În același comunicat, investitorii precizau că decizia urma să fie pronunțată până pe 13 noiembrie, data la care a fost anunțată și soluția finală.
Ce a decis comitetul internațional
Investitorii au susținut că tribunalul arbitral nu ar fi fost constituit corespunzător și că ar fi existat abateri grave de la regulile de procedură. Au cerut anularea integrală a hotărârii, iar în subsidiar anularea parțială, invocând depășirea competențelor și lipsa motivării.
Comitetul format din Eduardo Zuleta, președinte, Lawrence Boo și Maxi Scherer a respins toate aceste argumente și a menținut hotărârea din martie 2024.
Decizia este definitivă în sistemul ICSID. Convenția care reglementează aceste arbitraje nu mai permite o altă cale de atac împotriva hotărârii.
România are de recuperat și cheltuieli de judecată
România avea deja de recuperat bani în urma hotărârii din martie 2024. Atunci, tribunalul arbitral obligase Gabriel Resources să plătească aproximativ 10 milioane de dolari, reprezentând o parte din cheltuielile suportate de statul român pentru apărarea sa.
Executarea hotărârii a fost suspendată provizoriu în iulie 2024, după ce compania a solicitat anularea deciziei. În martie 2025, comitetul ICSID a condiționat menținerea suspendării de prezentarea unei garanții care să acopere suma datorată și dobânzile acumulate.
Gabriel Resources anunța atunci că situația sa financiară este dificilă și că nu dispune de numerarul sau garanțiile necesare pentru a obține o asemenea facilitate bancară.
Ministerul Finanțelor a transmis acum că va continua demersurile pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată cuvenite României. Nu a precizat însă ce sumă a fost recuperată până în prezent.
Gabriel Resources riscă insolvența. România are de recuperat aproximativ 10 milioane de dolari
Potrivit unui comunicat transmis pe 14 noiembrie, Gabriel Resources se confruntă cu probleme financiare și are nevoie de fonduri suplimentare pentru a-și achita obligațiile, inclusiv cele aproximativ 10 milioane de dolari datorate României, la care se adaugă dobânzi.
În același timp, comitetul ICSID a decis ca România și Gabriel Resources să împartă în mod egal costurile instituționale ale procedurii de anulare, fiecare parte urmând să își suporte propriile cheltuieli juridice. Deoarece compania a avansat costurile procedurii, România trebuie să îi ramburseze aproximativ 211.000 de dolari. Pentru această sumă nu au fost stabilite dobânzi sau un termen de plată, spre deosebire de cele aproximativ 10 milioane de dolari pe care Gabriel Resources le datorează statului român și la care se adaugă dobânzi.
Situația financiară a Gabriel Resources ridică însă semne de întrebare privind recuperarea banilor de către statul român. Compania încearcă să atragă 3,4 milioane de dolari printr-o finanțare privată, dar, la 14 noiembrie, mai avea de încasat 894.365 de dolari.
Chiar dacă ar obține întreaga sumă de 3,4 milioane de dolari, aceasta ar reprezenta doar 34% din cele aproximativ 10 milioane de dolari datorate României, fără dobânzi. În plus, fondurile atrase trebuie să acopere și alte cheltuieli ale companiei, nu doar obligațiile față de statul român.
Gabriel Resources avertizează că decizia definitivă din arbitraj pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a-și continua activitatea. Conducerea analizează posibilitatea obținerii unor finanțări suplimentare, valorificarea activelor rămase și eventuale măsuri de restructurare.
Dacă nu reușește să găsească o soluție financiară, compania ar putea ajunge în insolvență. În acest scenariu, acționarii riscă să nu își mai recupereze investițiile, iar acțiunile Gabriel Resources ar putea fi suspendate sau retrase de la tranzacționare.
„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanțelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul și resursele țării noastre prin intermediul unei apărări riguroase”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Ce se întâmplă cu proiectul Roșia Montană
Gabriel Resources este o companie canadiană listată la bursa TSX Venture Exchange și deține 80,69% din Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), societatea implicată în proiectul minier. Restul de 19,31% aparține companiei de stat Minvest Roșia Montană.
Potrivit informațiilor publicate de Gabriel Resources pe 5 noiembrie, autoritățile române au respins în iunie 2024 cererea RMGC de prelungire a licenței de exploatare. Compania contestă această decizie în instanțele din România.
Prin urmare, hotărârea ICSID nu rezolvă și disputa privind licența minieră. Aceasta este o chestiune separată, care ține de procedurile desfășurate în România.
Peisajul minier de la Roșia Montană a fost inclus în 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar proiectul a provocat de-a lungul anilor controverse legate de protecția mediului și a patrimoniului cultural.
Decizia din 13 noiembrie închide definitiv litigiul internațional privind despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari. Pentru statul român rămâne însă de rezolvat recuperarea cheltuielilor de judecată, în condițiile în care situația financiară a companiei poate îngreuna încasarea sumelor datorate.