Polonia ține inflația sub control, România rămâne campioana scumpirilor din UE. Ce înseamnă diferența pentru buzunarul românilor
Prețurile cresc mult mai repede în România decât în Polonia. În timp ce inflația anuală din țara vecină a coborât la 3,5% în octombrie, în România ajunsese la 6,61% în septembrie, potrivit celor mai recente date disponibile. Diferența se vede în ritmul în care se scumpesc alimentele, serviciile și bunurile de consum. Pentru o comparație corectă, datele europene pentru aceeași lună, septembrie, arată o inflație de 6,5% în România și de 4% în Polonia.
Cu alte cuvinte, scumpirile nu au dispărut în niciuna dintre cele două țări, dar în România prețurile continuă să crească într-un ritm considerabil mai rapid. Iar asta înseamnă că bugetul unei familii este supus unei presiuni mai mari.
Cât de mare este diferența dintre România și Polonia
În octombrie, inflația anuală din Polonia a scăzut la 3,5%, de la 4,1% în septembrie, potrivit estimării preliminare a institutului polonez de statistică. Mai mult, față de luna precedentă, prețurile au coborât cu 0,4%.
În România, cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică sunt pentru septembrie. Inflația anuală a ajuns la 6,61%, față de 6,17% în august. În aceeași lună, prețurile au crescut cu 0,77% față de august.
Comparația realizată de Eurostat pentru septembrie, folosind indicele armonizat al prețurilor de consum, confirmă diferența: România a avut o inflație de 6,5%, iar Polonia de 4%. România s-a aflat astfel pe primul loc în Uniunea Europeană, în timp ce Polonia a avut un nivel semnificativ mai redus.
Pentru consumator, diferența este simplă: dacă două familii din cele două țări cumpără produse și servicii similare, coșul de consum din România este afectat de un ritm mai rapid al scumpirilor. Asta nu înseamnă că toate produsele sunt automat mai ieftine în Polonia, ci că prețurile cresc mai lent.
Alimentele și serviciile pun presiune pe bugetul românilor
În România, datele INS pentru septembrie arată că serviciile s-au scumpit cu 11,12% într-un an, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.
Așadar, chiar dacă prețurile alimentelor au avut o creștere anuală mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii – de la transport și reparații până la alte servicii utilizate de gospodării – au continuat să urce într-un ritm de două cifre.
În Polonia, datele pentru septembrie publicate de institutul național de statistică indicau o creștere anuală de 5,3% pentru servicii și de 3,6% pentru bunuri. În octombrie, estimarea preliminară a arătat o evoluție diferită între categorii: alimentele și băuturile nealcoolice erau cu 0,1% mai ieftine decât în urmă cu un an, în timp ce energia pentru locuințe se scumpise cu 6%.
Diferența dintre cele două economii este importantă mai ales pentru familiile care cheltuiesc o mare parte din venituri pe facturi, transport și servicii. O creștere mai rapidă a acestor categorii poate reduce banii rămași pentru economii sau alte cumpărături.
Polonia a ieftinit carburanții, România încă se confruntă cu inflație ridicată
Unul dintre factorii care au contribuit la scăderea inflației în Polonia în octombrie a fost reducerea prețurilor la carburanți. Acestea au coborât cu 9,7% față de septembrie, deși erau încă cu 21,7% peste nivelul din octombrie 2025.
Reducerea a fost asociată cu programul CPN, prin care autoritățile poloneze au diminuat temporar TVA și accizele aplicate carburanților. În schimb, energia electrică, gazele și alți combustibili pentru locuințe s-au scumpit cu 1,6% într-o singură lună și cu 6% într-un an.
Această evoluție arată de ce o scădere a inflației nu înseamnă automat facturi mai mici. În Polonia, șoferii au beneficiat de ieftinirea carburanților, însă gospodăriile au continuat să resimtă scumpiri la energia folosită în locuințe.
În România, următoarele date privind inflația vor arăta în ce măsură evoluția prețurilor la energie, carburanți și servicii continuă să alimenteze presiunile asupra bugetelor familiale.
Când ar putea reveni inflația la un nivel mai suportabil
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 6,1%, de la 5,5% anterior. Pentru sfârșitul anului 2027, instituția anticipează o scădere la 3,4%.
În Polonia, ținta de inflație a băncii centrale este de 2,5%, cu o marjă de variație de un punct procentual. Rata de 3,5% din octombrie se află la limita superioară a intervalului asociat acestei ținte.
Pentru români, miza nu este doar ca inflația să scadă, ci și ca veniturile să poată ține pasul cu prețurile. O inflație mai mică înseamnă că produsele se scumpesc mai lent, nu că revin automat la prețurile de acum un an sau doi.
De aceea, chiar dacă Polonia a ajuns la o inflație de 3,5%, iar România încă se confruntă cu un ritm al scumpirilor de peste 6%, niciuna dintre cifre nu înseamnă că viața s-a ieftinit. Diferența este că presiunea suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor crește mai repede în România