Inflația crește în Japonia, iar dobânzile ar putea fi majorate din nou în decembrie. Ce anticipează economiștii
Inflația de bază din Japonia a ajuns la 2,2% în octombrie 2026, peste ținta de 2% a băncii centrale pentru a doua lună consecutivă. În același timp, un indicator care exclude atât alimentele proaspete, cât și energia a încetinit, iar consumul gospodăriilor rămâne sub presiune. Evoluțiile complică decizia Băncii Japoniei, de la care piețele se așteaptă la o nouă majorare a dobânzii în decembrie.

Indicele prețurilor de consum care exclude alimentele proaspete, dar include energia, a crescut cu 2,2% față de octombrie 2025, comparativ cu 2,1% în septembrie. Rezultatul a fost ușor sub estimarea mediană a analiștilor, de 2,3%, potrivit datelor publicate de autoritățile japoneze vineri, 20 noiembrie, și relatării Reuters.
În schimb, indicele care elimină atât alimentele proaspete, cât și combustibilii a coborât de la 2,4% în septembrie la 2,2% în octombrie. Diferența este importantă pentru evaluarea presiunilor din economie: inflația generală de bază a accelerat ușor, dar indicatorul urmărit pentru a identifica mai bine presiunile generate de cerere a încetinit.
| Indicator (variație anuală) | Septembrie | Octombrie |
|---|---|---|
| Inflație fără alimente proaspete | 2,1% | 2,2% |
| Inflație fără alimente proaspete și energie | 2,4% | 2,2% |
| Prețurile bunurilor | 2,8% | 3,2% |
Sursa: datele privind prețurile de consum relatate de Reuters. Procentele compară nivelul prețurilor cu aceeași lună a anului precedent, nu cu luna anterioară.
Energia și costurile de import continuă să apese asupra prețurilor
Structura scumpirilor arată că presiunile nu au dispărut, chiar dacă unele componente au încetinit. Prețurile bunurilor au crescut cu 3,2% în octombrie, față de 2,8% în septembrie. În schimb, prețurile serviciilor au avansat cu 1,4%.
Energia a revenit, de asemenea, pe creștere. Prețurile din această categorie au urcat cu 2,2% în octombrie, după o scădere de 0,6% în septembrie. Tarifele la electricitate au crescut cu 1,6%, iar cele la gazele naturale pentru gospodării cu 5,3%. Evoluția a fost influențată de reducerea subvențiilor guvernamentale pentru electricitate și gaze, precum și de prețurile mai ridicate ale petrolului.
În schimb, inflația alimentară, calculată fără produsele proaspete, a încetinit de la 2,9% la 2,2%. Prețurile la benzină au scăzut cu 2,3%, pe fondul subvențiilor acordate de guvern.
Reuters arată că deprecierea yenului și costurile mai mari ale materiilor prime continuă să fie transferate în prețurile plătite de consumatori. Astfel, accelerarea inflației la bunuri nu indică neapărat o cerere mai puternică, ci și persistența costurilor de producție și de import.
Consumul gospodăriilor pune banca centrală în fața unei dileme
Presiunile asupra prețurilor apar într-un moment în care cheltuielile populației sunt în scădere. În septembrie, consumul real al gospodăriilor formate din cel puțin două persoane a fost cu 6,8% sub nivelul aceleiași luni din 2025, potrivit Biroului de Statistică al Japoniei. Vremea nefavorabilă a contribuit la reducerea cheltuielilor, astfel că indicatorul trebuie interpretat și în acest context.
Slăbiciunea consumului s-a văzut și în datele privind economia. Produsul intern brut al Japoniei a stagnat în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, echivalentul unei contracții anualizate de 0,1%. Consumul privat a scăzut cu 0,3% față de trimestrul precedent, fiind al doilea trimestru consecutiv de declin.
Pentru banca centrală, combinația este dificilă: inflația rămâne peste țintă, dar cheltuielile gospodăriilor și consumul privat nu oferă semne de accelerare. O nouă majorare a dobânzii ar putea tempera presiunile asupra prețurilor, însă ar crește și costurile împrumuturilor într-o economie în care cererea internă este deja fragilă.
Piețele se așteaptă la o nouă majorare a dobânzii în decembrie
Următoarea ședință de politică monetară a Băncii Japoniei se încheie pe 18 decembrie 2026. În prezent, dobânda de politică monetară este de 1,25%, după majorarea decisă în septembrie.
Potrivit Reuters, numeroși participanți la piață anticipează o nouă creștere, până la 1,50% pe an. Această estimare reflectă așteptările investitorilor și analiștilor, nu o decizie deja adoptată de banca centrală.
Există însă și factori care ar putea determina amânarea unei noi majorări. Volatilitatea piețelor financiare și incertitudinile privind evoluția economiei mondiale pot influența calendarul înăspririi politicii monetare.
Pentru Japonia, problema nu este doar readucerea inflației sub control, ci și evitarea unei frânări suplimentare a consumului. Datele din octombrie arată că presiunile asupra prețurilor persistă, însă evoluția diferită a indicatorilor de inflație și slăbiciunea cererii fac ca următoarea decizie a băncii centrale să fie mai dificil de anticipat.