Indicatori macro

Produsele „made in Romania” devin mai atractive în pandemie

Steagul Romaniei

O analiză a Moneycorp și Frames arată că Criza coronavirus creează oportunități pe termen lung pentru produse „Made in Romania”, în contextul necesității relocării afacerilor.

Temerile investitorilor privind siguranța investițiilor și a produselor ,,made in China’’ sunt de natură să accentueze fenomenul de relocarea a unor facilități de producție în Europa. Prin urmare, România trebuie să facă toate eforturile administrative și logistice pentru a se afla pe lista țărilor atractive pentru investiții greenfield, arată analiza Moneycorp și Frames.

În noul context internațional, în care SUA și UE își regândesc strategiile macroeconomice, firmele românești au șanse să câștige contracte semnificative, în condițiile în care gama de produse de export a crescut semnificativ în ultimii ani.

Evoluția exporturilor românești va depinde, în principal, de modul în care principalii noștri parteneri comerciali din Europa își vor reveni din punct de vedere economic – Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România

Perioada de închidere a economiei afectează potențialul de export al țării noastre, iar estimările analiștilor indică un nivel al exporturilor de 60 miliarde euro în acest, cu o revenire către nivelul de anul trecut, de peste 70 miliarde euro, în 2021.

România va avea produse cu cu un raport calitate-preț atractiv la multe categorii, de la produse agroalimentare la textile și mașini.

,,Europenii vor fi mai atenți la preț și la proveniența mărfurilor”, estimează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România. În acest context, spune expertul, dând exemplu sectorul auto, ,,noile modele Dacia – Logan 3 și Sandero, ce vor fi lansate în toamnă, alături de noul Ford Puma produs la Craiova, se vor afla în prim-plan, așa cum Logan-ul și Duster-ul s-au vândut excelent în timpul crizei financiare din 2009’’.

Principalele produse de export ale României au fost, în 2019, mașinile și dispozitivele electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele de transport (18,4%), mobilier, materiale de construcții și alte produse (12,5%), produsele agroalimentare (10,4%), produsele chimice și mase plastice (9,2%), produsele metalurgice (8,6%), textile, confecții, pielărie, încălțăminte (7,8%) și produsele minerale (4%).

România a exportat cel mai mult produse și servicii în Germania, de 15,4 mld.euro (29,3% din total), Italia – 7,7 mld.euro (14,7%), Franța – 4,7 mld.euro (9%), Ungaria – 3,3 mld.euro (6,3%), Marea Britanie 2,5 mld.euro (4,9%), Polonia – 2,4 mld.euro (4,6%), Bulgaria – 2,4 mld.euro (4,6%) și Cehia 2,1 mld.euro (4,1%).

Din țările din afara UE, cele mai căutate destinații de export pentru produsele românești au fost Turcia (2,2 miliarde euro), SUA (1,3 miliarde euro), Republica Moldova (1,2 miliarde euro) și Rusia (1 miliard euro)

Potrivit analizei, evoluția exporturilor românești va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autoritățile vor sprijini relansarea economiei.

Programul IMM Invest și cel destinat marilor companii, luat în calcul de guvern, trebuie însoțite, potrivit experților, de o politică de stimulare a investițiilor de tip greenfield, prin facilități fiscale și administrative.

,,Digitalizarea, robotizarea și noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potențial excelent de export’’, a adăugat Claudiu Ghebaru.

Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) este de natură să susțină investițiile greenfield în economie, singurele care pot aduce o evoluție economică solidă, predictibilă.

Potrivit experților, într-un mediu valutar volatil și a presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse si strategii de hedging.

“Fluctuațiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piață financiară dezvoltată dar o mișcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct și negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu”, menționează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Potrivit acestuia, cel mai de bază și eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacționarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.

Prezentă din 2016 în România, instituția de plăți Moneycorp a tranzacționat la nivel global peste 40 miliarde de euro și a efectuat plăți către peste 190 de țări. În România, Moneycorp lucrează cu peste 700 de companii din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Medical.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.