Indicatori macro

Deprecierea de intensitate moderată a leului are și o parte bună pentru economie

Curs de schimb

Un leu mai slab înseamnă exporturi mai ieftine, ceea ce ar sprijini companiile care vând în afară, prin urmare, creșterea veniturilor din exporturi, deci reducerea deficitului balanței comerciale.

Dar un leu mai slab înseamnă importuri mai scumpe, ceea ce duce la reducerea apetitului pentru consum, pentru că ar crește prețurile bunurilor și serviciilor din import.

O corecție de amploare redusă, cum ar fi un curs la 4,85 lei/euro, ar putea fi benefică pentru economie în general. Și cu efecte negative de nivel acceptabil pentru cei care au credite în euro (circa 30% din total credite, restul fiind în lei) și cei care fac plăți ce sunt legate de moneda europeană.

Îngrijorările față de economia anului 2020 vin din zona deficitului bugetar la intern, în speță majorarea pensiilor cu 40% în septembrie. Iar la extern, pericolele cresc pe măsură ce epidemia de coronavirus ar putea restrânge activitatea economică.

Moneda națională a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro, dar nu ”s-a prăbușit” în fața euro. În ultimii 10 ani, moneda națională a rămas pe trendul constant al unei deprecieri cu intensitate moderată.

Leul s-a depreciat în fața monedei euro cu 0,65% în primele două luni ale anului, de la 4,7793 până la 4,8103 unități pe euro, potrivit datelor BNR. În ultimii cinci ani, leul s-a depreciat cu aproape 7% față de moneda europeană, de la 4,445 lei/euro în 2015, cursul mediu calculat de BNR, până la 4,7452 lei/euro.

Ca medie anuală, deprecierea a fost de circa 1,3%, de la an la an, în ultimii zece ani, astfel: în anul 2010, cursul era la 4,2099 lei/euro, ceea ce înseamnă o depreciere de 12,7% până în 2019.

O depreciere atât de redusă indică un leu stabil, scăderea acestuia fiind mai redusă decât rata inflației din aceeași perioadă. Nivelul inflației s-a situat la 6,1% în 2010, conform datelor INS, a coborât până la un nivel negativ, de -1,5% în 2016, iar anul trecut s-a ridicat la 4,1%, peste nivelul prognozat de 3,8%.

Scăderea leului din ultimele luni este pusă de către economiști pe seama deficitului de cont curent și a deficitului bugetar și pe instabilitatea politică generată de prezența unui guvern interimar. Pe plan extern, epidemia de coronavirus ar putea duce la apariția unei crize economice de proporții, care are potențialul de a afecta toate națiunile de pe glob.

De altfel, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a și avertizat că produsul intern brut (PIB) global va crește cu doar 2,4% anul acesta din cauza coronavirusului. Ar fi cea mai redusă creștere din 2009 până în prezent.

Într-un scenariu pesimist, în care epidemia se va extinde în Asia, Europa și America de Nord, creșterea economică globală se va situa la doar 1,5%.

Un sondaj realizat de Moneycorp și Frames, la care au răspuns peste 1.000 de companii medii și mari din România, arată că se estimează un curs de schimb între 4,85 și 4,9 lei pe euro în acest an. Adică o depreciere de 2 – 2,5%. Cei mai mulți, 51%, au arătat că deprecierea va fi provocată de accentuarea deficitului balanței comerciale, adică a o creștere a importurilor mai mare decât cea a exporturilor.

O serie de evenimente importante au fost deja anulate, precum târgul de comunicații mobile de la Barcelona sau târgul auto de la Geneva, ambele cu sute de mii de vizitatori anual. Dacă epidemia continuă, industria aviatică, turismul și industria hotelieră vor avea cel mai mult de suferit. Inclusiv Olimpiada de la Tokyo și campionatul european de fotbal sunt puse sub semnul întrebării dacă epidemia nu va fi controlată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *