Consiliul Investitorilor Străini (CIS), alături de Confederația Patronală Concordia, a construit o schemă complexă care cuprinde peste 100 de măsuri fiscal-bugetare, de care Guvernul ar trebui să țină seama
CIS a creat unul dintre cele mai complete programe de măsuri care au fost date publicității în aceste zile, cu măsuri concrete de care guvernul ar putea ține cont sută la sută ori ar putea prelua ad literam cea mai mare parte dintre acestea.
Scopul este sprijinirea mediului de afaceri pentru a-și protejeza consumatorii și angajații. Pe scurt, ar fi vorba despre următoarele chestiuni:
Măsuri de sprijin din partea statutului pentru a fi evitată blocarea sau falimentul unor sectoare sau companii altfel sănătoase, dar în același timp statul are el însuși nevoie de resurse. Ar fi vorba despre două tipuri de solicitări:
1. statul să intervină direct cu lichidități și sprijin financiar
2. să amâne plata unor obligații fiscale
Cele două direcții pot fi contradictorii într-o anumită măsură deoarece capacitatea statului de a se împrumuta este finită, mai ales având în vedere deficitul bugetar. Dacă accentul cade pe amânarea unor taxe și impozite care să dea o gură de aer economiei, atunci sunt puține șanse ca statul să mai aibă resursele necesare să intervină și direct în economie. Invers, dacă accentul cade pe ajutorul nemijlocit din resurse bugetare către sectoarele afectate, statul are nevoie de venituri fiscale.
În măsura în care Guvernul alături de partenerii sociali gestionează aceste echilibre, această criză poate fi depășită – Consiliul Investitorilor Străini din România
Pe de altă parte, în docemnte se precizează că este foarte importată o abordare de tipul ”first, do no harm” din partea autorităților. Ce înseamnă, de fapt acest lucru? Companiile sunt aici pentru a fi consultate și pentru a putea evita o situație limită în care tratamentul omoară pacientul. De asemenea, oricât de greu ar părea acest deziderat într-o situație de criză, autoritățile trebuie să se asigure că nu mai generează incertitudini suplimentare față de cele cu care economia se confruntă deja și asta cere comunicare constantă cu industria și un moratoriu complet pe toate politicile publice care nu sunt strict necesare pentru combaterea crizei epidemiei de coronavirus, se arată în document.
O altă măsură viabilă în perioada următoare ar fi restrângerea activității pe fondul scăderii cererii, cu riscul de se face disponibilizări intensificarea activității în sectoarele critice pe fondul creșterii cererii, dublate de un deficit de forță de muncă
Documentul precizează că aceste măsuri au caracter temporar și se vor face cu derogare de la prevederile Codului Muncii pe o perioadă de timp limitată.
Pentru a evita închiderea bruscă și impredictibilă a unor companii esențiale inclusiv în această criză, este necesară o prevedere care limitează numărul de angajați care pot merge în concediu la 25% pentru fiecare punct de lucru. Măsură ar trebui să fie dublată de limitarea numărului de zile la care un angajat are dreptul. Astfel, acest lucru va da posibilitatea angajatorului să organizeze acest proces, inclusiv prin stabilirea unei ordini de priorități comunicată transparent salariaților.
Această lege are nevoie de o prevedere care să exprime clar că aplicarea sa nu poate conduce la întreruperea activității economice. ”În absența acestor două prevederi considerăm că există un risc important ca, în situația în care criza se acutizează și școlile rămân închise, unități esențiale de producție sau din retail să fie nevoite să-și stopeze activitatea”, se arată în document.
Amânarea termenului de plată pentru CAS, CASS și CAM pentru o perioadă de trei luni, cu o bonificație de 5% pentru companiile care decid să o plătească. Este de departe cea mai mare cheltuială a companiilor, aproximativ 10 miliarde de lei lunar. Bonificația este importantă deoarece companiile care au lichidități trebuie încurajate să vireze aceste sume. Poate fi luată în considerare o etapizare a amânării acestor plăți pe măsură ce diferite sectoare devin afectate. Amânarea plății contribuțiilor sociale va permite sectoarelor afectate să disponibilizeze cât mai puțini angajați. Considerăm că amânarea altor taxe și impozite nu este eficientă. Impozitul pe profit reprezintă doar 0,2 miliarde de lei lunar și este insuficient. Impozitul pe venit reprezintă aproximativ 2 miliarde de lei lunar, dar el este esențial pentru finanțarea autorităților locale care se pot împrumuta mai greu.
În cazul TVA, sumele sunt mari, dar considerăm că aceasta nu trebuie amânată, deoarece pe multe paliere consumul va rămâne constant sau va crește. În cazul TVA este mai degrabă utilă o rambursare rapidă a acesteia.
Plata urgentă a tuturor datoriilor sau rambursărilor pe care statul le are de făcut către companii. Sunt necesare scheme rapide de împrumut garantate de stat, pentru a oferi sprijin companiilor mici și mijlocii pentru care amânarea plății taxelor nu este suficientă. De asemenea, Guvernul poate lua în considerare transformarea temporară a programului Start-Up Nation într-o schemă de sprijin pentru IMM-uri.
1. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) din Codul Fiscal, termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit aferentă anului fiscal 2019 se prelungește până pe data de 25 mai 2020. Această măsură ar putea fi coroborată cu cerința ca plătitorii de impozit pe profit să facă o plată anticipată în contul impozitului pe profit, până la data de 25 martie 2020, dar este foarte important ca această plată anticipată să fie direct corelată cu profitabilitatea anului 2019 [sau, pentru simplificare, să facă o plată anticipată egală cu un anumit procent din plata aferentă trimestrului 3, de exemplu 50%].
2. Amânarea cu două luni a termenului de depunere a declarației anuale de impozit pe profit care intră sub incidența prevederilor art. 42 alin. (2) din Codul Fiscal [anul fiscal modificat față de anul calendaristic], în situația în care anul fiscal modificat se încheie nu mai târziu de data de 31 martie 2020 [cu aceeași cerință, legată de efectuarea unei plăți anticipate, astfel încât bugetul de stat să nu fie pus sub foarte mare presiune]. 3. Aceleași amânări pentru termenul prevăzut la art. 42 alin. (3) din Codul Fiscal se aplică și în legătură cu Declarația informativă nr. 107 privind beneficiarii sponsorizărilor / mecenatului / burselor private, aprobată prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 1825/2018 Pentru anii fiscali 2020 și
Guvernul ar putea negocia cu Comisia Europeană ca aceasta să accepte amânarea co-finanțării pentru proiecte europene pentru câteva luni, pentru a disponibiliza aceste sume în bugetul de stat. Tot în ceea ce privește fondurile europene, Guvernul trebuie să negocieze imediat cu Comisia Europeană reclasificarea unor proiecte naționale în proiecte europene, un exercițiu pe care România l-a mai făcut în trecut.
Aceasta ar însemna ca acele proiecte să fie acum decontate din bani europeni care să intre repede la bugetul de stat. Guvernul trebuie să acceseze rapid liniile de finanțare deschise de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Primăriile solvabile pot fi încurajate să recurgă ele însele la împrumuturi pe termen scurt pentru a ușura nevoia de finanțare de la bugetul central.
Rambursarea TVA cu control ulterior și plata în proporție de 100% cât mai repede. Deductibilitate integrala pentru donațiile efectuate de contribuabili pentru prevenirea și eradicarea COVID 19 Scutirea de impozit pe profitul reinvestit (fără constituire de rezerve) pentru producătorii de alimente și medicamente pentru surplusul de producție din aceasta perioadă Eliminarea temporară a plăților majorate pentru orele suplimentare efectuate.
Eșalonarea plăților de impozite pentru perioada februarie-mai 2020 Eliminarea taxelor vamale pentru medicamente și consumabile necesare combaterii COVID19.
Implementarea taxării inverse pentru 3 luni în cazul tranzacțiilor B2B pentru industriile afectate.
Descărcați versiunea integrală a programului propus de CIS: https://adevarulfinanciar.ro/wp-content/uploads/2020/03/Concordia-FIC-100-de-masuri-COVID19-1.pdf
