Indicatori macro

Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară este optimistă în contextul actualei crize

Consiliul fiscal veniturile consideră că veniturile prevăzute în recenta rectificare bugetară sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile, subdimensionate cu 0,3 – 0,45% din PIB.

Analiza Consiliului Fiscal pornește de la categoriile de venituri și revizuirile estimărilor anterioare:

– Venituri fiscale: – 13,1 miliarde lei, din care:

– Impozit pe profit: – 2,3 mld. lei. Estimarea MFP este supusă unor incertitudini majore, încasările din acest impozit având potențialul de a se diminua masiv în condițiile unei descreșteri economice de amploare. În opinia Consiliului, având în vedere dificultățile asociate proiecției de încasări aferente acestui agregat bugetar, incertitudinile fiind mult mai ridicate comparativ cu celelalte, estimarea curentă de încasări poate fi considerată, urmând să fie reevaluată pe parcurs în funcție de factorii relevanți.

– Impozit pe salarii și venit: – 1,55 mld. lei. CF apreciază proiecția aferentă acestui agregat bugetar drept optimistă, o prognoză mai prudentă indicând un gol de venituri de circa 0,6 mld. lei.

– Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital: – 0,27 mld. lei. Revizuirea este atribuibilă modificării în sens negativ a cadrului macroeconomic.

– TVA: – 5,6 mld. lei. Reducerea estimării privind încasările din TVA este în linie cu cadrul macroeconomic actualizat, respectiv diminuarea avansului prognozat al cheltuielii cu consumul final al populației exclusiv autoconsum si piață țărănească în termeni nominali de la +9,5% la +2,7%, precum și cu reducerea accizelor la produsele energetice operată în anul 2020.

– Accize: – 2,69 mld. lei. Considerând toate elementele relevante, CF apreciază că veniturile din accize sunt probabil supraestimate cu cel puțin 1,3 mld. lei. În plus, o abatere în sens negativ a consumului de carburanți de la dinamica bazei macroeconomice considerată pentru proiecția acestui agregat bugetar, respectiv consumul populației în termeni reali, foarte probabilă în contextul curent, va majora gap-ul de venituri.

– Contribuții de asigurări: – 8,4 mld. lei. Similar încasărilor din impozitul pe venit, încasările din contribuții de asigurări au drept bază macroeconomică relevantă masa salarială din economie, determinată de numărul mediu de angajați și câștigul salarial mediu brut. Considerând revizuirea proiecțiilor acestora descrisă mai sus, precum și încasările din contribuții de asigurări, CF apreciază prognoza aferentă acestui agregat bugetar drept optimistă, o abordare mai prudentă indicând un gol de venituri de circa 1,1 mld. lei.

– Venituri nefiscale: – 1,44 mld. lei. Revizuirea în sens negativ a cadrului macroeconomic are impact și asupra acestui agregat bugetar, de exemplu prin diminuarea dividendelor distribuite de companiile de stat ca urmare a reducerii profitabilității acestora.

– Alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență: + 3,92 mld. lei. Acestea sunt sume suplimentare primite de la UE destinate luptei cu pandemia COVID-19. Aceste resurse suplimentare vor finanța parțial unele dintre măsurile adoptate pe partea de cheltuieli.

Sintetizând, pe partea de venituri bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de CNSP, veniturile sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB.

Pe categorii de cheltuieli, revizuirile sunt următoarele:

– Cheltuieli de personal: +0,6 mld. lei. Sumele suplimentare sunt destinate plății cadrelor medicale din linia întâi în lupta cu pandemia COVID-19. Primele acordate acestor angajați sunt finanțate prin fonduri europene.

– Fonduri de rezervă: + 3 mld. lei. Majorarea este generată de sumele necesare luptei cu efectele pandemiei. Sumele se vor distribui ulterior pe categorii bugetare în funcție de necesitățile efective. Categoria cea mai susceptibilă pentru alocări din fondul de rezervă în acest scop este reprezentată de „bunuri și servicii”. Rămâne de văzut dacă suplimentarea fondurilor de rezervă va fi suficientă pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare aferente luptei cu efectele pandemiei.

– Bunuri și servicii: + 0,5 mld. lei. În noile condiții, anvelopa bugetară se plasează la un nivel de 51,5 mld lei, respectiv cu circa 2,5% sub nivelul nominal din anul 2019. În primele 2 luni ale anului 2020, această categorie de cheltuieli a înregistrat deja un ritm de creștere de circa 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, fără niciun impact din partea necesităților suplimentare aferente acestei categorii generate de lupta cu epidemia COVID-19. În acest context, cel mai probabil acest agregat bugetar era sub-dimensionat cu circa 0,2-0,4% din PIB și înainte de izbucnirea epidemiei.

– Alte cheltuieli: + 1,4 mld. lei. Plusul de cheltuieli aferent acestei categorii se regăsește la fondul de șomaj. Potrivit clarificărilor primite din partea MFP, suplimentarea este explicată de sumele destinate părinților care stau acasă cu copiii, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2020.

– Asistență socială: + 6,8 mld. lei. Revizuirea ascendentă are drept surse: +1,8 mld. lei reprezentând sume suplimentare aferente bugetului de stat – potrivit clarificărilor primite din partea MFP plusul de cheltuieli este atribuibil sprijinului pentru profesii liberale și pentru alte categorii care nu se încadrează la șomajul tehnic potrivit OUG nr. 32/2020; + 4 mld. lei reprezentând sume suplimentare la fondul de șomaj pentru plata șomajului tehnic; +1 mld. lei la nivelul FNUASS pentru majorarea fondurilor necesare plății concediilor medicale.

Astfel, sumele suplimentare alocate prin proiectul de rectificare în contul șomajului tehnic sunt de 4 mld. lei, sume care au potențialul de a fi insuficiente pentru 2 luni de aplicare a măsurii. În plus, sumele destinate ajutorului de șomaj standard nu sunt majorate, deși cel mai probabil la expirarea măsurii de șomaj tehnic, un număr relevant de angajați va trece în șomaj standard. În acest context, CF apreciază un necesar suplimentar de resurse pentru fondul de șomaj de cel puțin 0,1-0,15% din PIB. Această estimare este supusă însă unor incertitudini relevante, valoarea finală depinzând de durata acordării facilității, numărul de beneficiari, procentul celor care vor migra de la șomajul tehnic către cel standard.

– Cheltuieli de capital: +1 mld. lei. Revizuirea ascendentă este explicată de suplimentarea sumelor aferente Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) cu 1 mld. lei.

Cheltuielile de investiții publice totale, din surse interne și externe, se majorează în planificare cu 1 mld. lei, având drept sursă suplimentarea aferentă PNDL de mai sus. CF apreciază intenția Guvernului de a nu diminua cheltuielile de investiții, chiar și în condițiile deteriorării semnificative a resurselor mobilizate la bugetul general consolidat. Materializarea cheltuielilor de investiții la nivelul planificat în buget poate oferi un imbold activității economice într-o perioadă extrem de dificilă.

Sintetizând, pe partea de cheltuieli bugetare, acestea sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB.

În aceste condiții, deficitul bugetar probabil, admițând cadrul macroeconomic asumat de Guvern, este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile la adresa acestei estimări sunt înclinate pe partea negativă, respectiv în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *