Prin creșterea pensiilor cu 40%, din septembrie 2020, astfel cum este prevăzut în noua lege a pensiilor, economia românească riscă să intre în recesiune, se arată în cea mai recentă analiză a economistului șef Raiffeisen Bank.
Dacă însă majorarea pensiilor se amână ori se va realiza în tranșe, economia va rămâne pe creștere, și în acest an și în 2021. O radiografie a economiei românești din ultimii 30 de ani, realizată de Ionuț Dumitru, arată că primii zece ani de după 1990 au fost „de rătăcire”, după care au urmat 20 de ani de convergență.
Decada de „rătăcire” a însemnat o scădere economică anualî de 1,6%, în medie. În urmă cu fix 20 de ani, în anul 2000, Produsul Intern Brut (PIB) al României era cu 16% mai mic decât cel din 1989. Din anul următor, 2001, timp de 18 ani, până în 2019, economia a recuperat, prin creșteri anuale medii de 4,1% . Anul trecut, PIB-ul era aproape dublu față de cel din 1989.
Aderarea la NATO și la Uniunea Europeană a schimbat complet perspectiva și România a intrat în perioada de convergență – Ionuț Dumitru, economist șef, Raiffeisen Bank
Creșterea medie de 4,1%, cea mai mare dintre cele 28 de state ale UE din perioada 2001 – 2019 a acoperit scăderea din 2009 și 2010. Criza economică din urmă cu 11 ani a tras în jos avuția națională creată în fiecare an (PIB). În schimb, a fost corectat, în același timp, deficitul excesiv de cont curent (diferența dintre plățile și încasările realizate la nivel național).
Acest deficit, care în 2007 se apropia de 15% din PIB, a fost rezultatul „foamei de consum” a românilor. Un fenomen care a mai fost întâlnit și în anii de creștere economică din perioada 1970, după care a revenit după 2000. Nevoia de bunuri, în principal electrocasnice, este cea care crește consumul și în prezent. Diferența este că, deși a crescut în ultimii cinci ani, deficitul de cont curent se află încă la mai puțin de 5% din PIB.
Pe de altă parte, deficitul bugetar – diferența dintre ceea ce încasează bugetul României și cheltuielile care sunt suportate (alocate) pentru diferitele sectoare economice – rămâne o chestiune de rezolvat în sensul diminuării.
Statisticile arată o ciclicitate de cincinal ani, astfel: cinci ani în care deficitul bugetar crește, urmați de cinci ani în care se reduce. În 2019 am încheiat un ciclu de majorare a deficitului bugetar (4,4% din PIB în 2019). Dacă realitatea ultimilor decenii se va repeta, înseamnă că vor urma cinci ani de reducere a deficitului.
Desigur, aceasta dacă nu vor fi implementate măsuri care să dezechilibreze puternic bugetul național și una dintre acestea este majorarea tuturor pensiilor cu 40%. Măsura legislativă ar urma să intre în vigoare în luna septembrie 2020, ceea ce va însemna o cheltuială bugetară cu mare probabilitatea să ducă a recesiune.
Analiza economistului șef Raiffeisen Bank arată, pe de altă parte, că datoria publică a României a crescut, firesc, ca urmare a deficitului bugetar. Se situează încă la sub 40% din PIB, nivel care teoretic este departe de cel semnalizat de Comisia Europeană, de 60% din PIB. Pentru că România nu are nivelul de dezvoltare al statelor din Vestul Europei, o datorie publică de 45% din PIB poate fi destabilizatoare pentru economie.
