În SUA se numesc „hoarderi”, adică acaparatori sau strângători, persoanele care adună sau păstrează lucruri de care nu au sau nu mai au nevoie. În România avem un fenomen asemănător, cu bunuri păstrate și nefolosite, o avere cu o valoare de 820 milioane euro.
Averea nefolosită a românilor reprezintă un sfert din vânzările anuale totale de electronice și electrocasnice, de 3,4 miliarde euro.
D&D Research, la comanda OLX, a luat la rând 900 de localități și a întrebat aproape 7.400 de oameni ca să afle ce bunuri păstrează prin casă. Din Studiul Obiectelor Nefolosite ale Românilor (SONAR) a reieșit că 80% dintre români stochează bunuri în gospodăria proprie, iar valoarea acestora se ridică la 820 milioane euro.
Spre deosebire de telefoane, care sunt relativ ușor de păstrat prin sertare, electronicele mari sunt mai greu de ignorat în dulapuri sau în debarale. Valoarea acestora se ridică la 164 milioane euro, majoritatea fiind sisteme PC cu monitor (33,6%), urmate de laptopuri (30,5%), console de jocuri (9,8%), playere audio-video portabile (4,5%) și chiar televizoare (3,7%). Oarecum surprinzător, cele mai multe au o vechime între până în 3 ani (71% din total). Surprinzător deoarece un astfel de produs se înlocuiește, de regulă, la 4 sau 5 ani.
Bunuri nefolosite
| Valoarea totală a bunurilor nefolosite: 820 mil. euro | Valoare totală de bunuri noi: 3,4 mld. euro |
| Valoarea electronicelor mici păstrate: 390 mil. euro | Valoarea electronicelor mari păstrate: 164 mil. euro |
Oamenii păstrează, însă, chiar și electrocasnice mari, cu o valoare totală a articolelor pentru casă de 99 milioane euro. Dintre cei care depozitează electrocasnice mari, 36,6% păstrează un aparat frigorifix, 26,6% o mașină de spălat rufe sau vase, ia 6,4% aragazuri, cuptoare sau hote.
Din totalul produselor păstrate și neutilizate doar 13% sunt stricate. În schimb, 6% dintre ele sunt nou sau nefolosite deloc, 42% sunt funcționale și în stare bună, iar 39% sunt funcționale, dar uzate. Cel mai probabil, produsele noi sunt dintre cele primite cadou (10% din totalul produselor stocate au fost primite cadou conform studiului) sau cumpărate din impuls, fără a avea nevoie de ele. Iar cele nefuncționale au ori o valoare sentimentală care ne împiedică sa le aruncăm ori le privim ca pe viitoare piese de schimb.
Restul sunt produse pe care le-am folosit mai mult sau mai puțin și le-am înlocuit cu alte aparate ulterior. Acest lucru se poate observa în vechimea pe care o au produsele: majoritatea, adică 79% au mai puțin de 3 ani vechime. Electronicele care au o durată de viață atât de redusă sunt, în principal, telefoanele și tabletele, unde tehnologia încă avansează într-un ritm alert. Electrocasnicele mari sau mici și chiar laptopurile au o durată de viață de 5 ani sau mai mult.
Dar, în timp ce un laptop se poate strica în timp destul de scurt și este depășit moral în 3 ani, aparatele frigorifice, mașinile de spălat, aparatele de aer condiționat, aragazurile, cuptoarele și alte aparate de prin bucătărie, funcționează 5 ani sau chiar mai mult. De altfel, dacă un frigider se strică în mai puțin de 2 ani, cu siguranță va fi reparat.
Surprinzător, doar 4% dintre eloectronicele mari sunt televizoare, laptopurile și sistemele PC, care au o pondere de 72% din totalul electronicelor mari, sunt păstrate după ce sunt înlocuite.
Românii au tendința să cumpere mai mult decât au nevoie și să păstreze apoi bunuri în stare perfectă de funcționare, pe motiv că vor avea cândva nevoie – Paul Neagoe, Business Manager OLX România.
Probabil că le voi folosi cândva, spun 55,9% dintre cei care au lucruri depozitate în gospodărie ca fiind motivul pentru care nu se despart de ele, iar 42,6% spune că produsul este prea vechi pentru a mai putea fi vândut. 17,3% au aminitiri asociate cu produsul, 17,2% pus și simplu nu vor să îl dea, iar 9,7% spun că este un cadou primit de la cineva drag.
Dacă ne uităm la structura geografică observăm că persoanele din urban stochează în proporție de 84,4%, în timp ce în rural doar 71,4% au produse depozitate. Explicația poate veni din posibilitățile financiare mai ridicate ale celor din orașe, deși au mai puțin spațiu la dispoziție decât cei din zona rurală.
Ce nu iau în calcul cei care păstrează tot felul de produse (în medie, cinci pentru fiecare gospodărie) este faptul că degradarea fizică și morală continuă și atunci când nu sunt folosite.
Primul lucru pe care îl pot face este să le vândă. De altfel, de aceea a făcut OLX România studiul, ca să arate câte bunuri ce pot fi vândute pe platforma lor de anunțuri dintre cele pe care oamenii le țin degeaba.
În cazul în care partea financiară este mai puțin interesantă, posesorii ar putea lua în calcul o donație. Sunt mulți copii și adulți care nu au deloc bunurile de pe listă, iar primirea cadou a unui telefon mobil, spre exemplu, i-ar ajuta foarte mult. Chiar și electronicele nefuncționale, precum laptopuri, imprimante, tablete etc. pot fi donate ONG-urilor care se ocupă de repararea lor și donarea către cei care au nevoie.
Dacă se dorește aruncarea la gunoi a produselor, cel mai bine ar fi găsirea unei modalități de reciclare, fiind vorba de produse potențial periculoase pentru mediu.
