Macroeconomie

Impozitul pe cifra de afaceri a afectat investițiile: 64% din firme și-au amânat planurile


Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a determinat 64% dintre companiile participante la un sondaj al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) să amâne, să reducă sau să își reconsidere planurile de investiții, în timp ce încasările raportate din această taxă au fost de 240 de milioane de euro, față de o estimare inițială de 1,2 miliarde de euro. Datele au fost prezentate luni de Ruxandra Bădilă, director executiv al FIC, care a cerut Guvernului un calendar fiscal predictibil și perioade de tranziție pentru modificările de taxe.

Un contabil face calcule
Investitorii străini critică impozitul pe cifra de afaceri Foto: Shutterstock

Măsurile fiscale ar trebui evaluate în funcție de efectul lor asupra investițiilor și veniturilor bugetare pe termen mediu și lung, nu doar după sumele încasate imediat, a declarat luni Ruxandra Bădilă, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini, la conferința „Concurența în sectoare cheie: competitivitate și inovare”, organizată de Consiliul Concurenței.

Potrivit reprezentantei investitorilor, un sondaj realizat de FIC în rândul companiilor arată că 64% dintre respondenți au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții după introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri.

În același timp, încasările raportate din această taxă au fost de 240 de milioane de euro, mult sub estimarea inițială de 1,2 miliarde de euro.

„Un sondaj FIC în rândul companiilor arăta că 64% dintre respondenți au amânat, redus sau reconsiderat planurile lor de investiții după introducerea taxei pe cifra de afaceri, IMCA, în timp ce încasările raportate, de 240 de milioane de euro, au fost mult sub estimarea inițială, de 1,2 miliarde de euro”, a declarat Ruxandra Bădilă.

Aceasta a avertizat că efectele unei taxe nu se limitează la veniturile colectate în anul aplicării. Dacă firmele își reduc investițiile, amână proiecte sau își mută activitatea în alte țări, statul poate pierde în anii următori venituri din impozitarea profiturilor, salariilor și activităților economice generate de aceste investiții.

„Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung”, a afirmat directorul executiv al FIC.

Investitorii cer un calendar fiscal anunțat cu cel puțin șase luni înainte

Consiliul Investitorilor Străini solicită Guvernului un calendar fiscal concret, care să ofere companiilor timp să își adapteze bugetele, sistemele informatice și planurile de afaceri la modificările legislative.

Ruxandra Bădilă a spus că schimbările fiscale ar trebui anunțate cu cel puțin șase luni înainte de aplicare și să fie însoțite de o perioadă de tranziție.

„Un calendar fiscal ar trebui să fie un plan foarte concret, care să vorbească despre schimbările fiscale cel puțin pe un an de zile, în care schimbările fiscale să fie realizate cu șase luni înainte, perioada de șase luni să fie respectată și să existe și o perioadă de tranziție între deciderea schimbării și implementarea efectivă”, a explicat aceasta.

Reprezentanta FIC a arătat că firmele folosesc sisteme informatice și proceduri interne care trebuie adaptate atunci când apar modificări fiscale, astfel că implementarea unor reguli noi de pe o zi pe alta poate genera costuri și dificultăți operaționale.

Ca exemplu de predictibilitate, Bădilă a menționat Elveția, care a anunțat în 2025 o majorare a cotei TVA ce urmează să intre în vigoare în 2028, pentru o perioadă de zece ani.

Digitalizarea nu rezolvă birocrația dacă procedurile rămân complicate

Directorul executiv al FIC a atras atenția și asupra riscului ca proiectele de digitalizare a administrației să reproducă în format electronic aceleași proceduri complicate care există în prezent.

În opinia sa, înainte de automatizarea proceselor și introducerea inteligenței artificiale, Guvernul ar trebui să revizuiască legislația și procedurile administrative, inclusiv responsabilitățile care se suprapun între instituții.

„Dacă o să luăm procesele existente și le digitalizăm, n-o să rezolvăm deloc problema. Cred că, în primul rând, trebuie o revizuire a proceselor existente, a legislației existente”, a declarat Ruxandra Bădilă.

Aceasta a indicat suprapunerea unor proceduri și autorizații, precum și împărțirea responsabilităților între instituții drept probleme care îngreunează activitatea companiilor. În opinia sa, simplificarea trebuie să preceadă automatizarea.

Citește în continuare