Fiscalitate

Trei indicatori pe care Standard & Poor’s menține pentru România cota de risc stabilită anterior pandemiei

Agenţia de rating Standard & Poor’s a anunțat că menţine pentru România același rating (BBB-/A-3), prin urmare și perspectiva negativă asupra economiei, cu toată creșterea economică din primul trimestru al acestui an.

Fiind unul dintre criteriile pe care se bazează decizia investitorilor internaționali care vor să intre în afaceri pe plan local, dar şi pentru finanţatorii externi ai României, ratingul de țară anunțat de S&P este semnalul pe care agenția îl oferă piețelor internaționale despre perspectiva și mersul economiilor naționale.

Prin urmare, anunțul analiștilor agenției de rating Standard& Poors a fost așteptat cu nerăbdare și la București, pe fondul întâmplărilor din pandemie și al crizei economice determinate de coronavirus, respectiv al măsurilor de criză adoptate de către guvernul Orban.

Trei dintre considerentele luate în calcul, pe lângă altele, în analiza evoluției indicatorilor macroeconomici, coroborate în mod necesar cu deciziile de politică fiscală și monetară ale autorităților pe o perioadă determinată, sunt datoria publică, datoria externă și evoluția economiei naționale în perioada analizată.

Datoria publică

În primele trei luni ale anului, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1.365 milioane euro, comparativ cu 1.120 milioane euro în perioada ianuarie-martie 2019.

Pe structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 640 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 39 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent mai mare cu 137 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 219 milioane euro, potrivit datelor publicate de BNR.

Datoria externă

Investițiile directe ale nerezidenților în România, conform cifrelor publicate de BNR, au însumat o valoare netă negativă de 551 milioane euro, comparativ cu o valoare netă pozitivă de 1 235 milioane euro, în perioada ianuarie – martie 2019. Din total, participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au însumat 248 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 799 milioane euro.

În perioada ianuarie – martie 2020, datoria externă totală a crescut cu 350 milioane euro. Cele două componente ale datoriei externe se cifrează astfel:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 74.867 milioane euro la 31 martie 2020, circa 71% din total, în creștere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2020 nivelul de 31.355 milioane euro, adică 30% din total, în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2019.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,5 % în perioada ianuarie – martie 2020, comparativ cu 18,6 % în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2020 a fost de cinci luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2020, a fost de 77,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Am afirmat ratingul având în vedere datoria publică şi datoria externă relativ scăzute ale României și credem că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul de deteriorare a economiei pe care îl aşteptăm pentru 2020.

Deși credem că actuala politică fiscală ar putea încuraja deciziile politice de creştere a pensiilor publice în luna septembrie, vedem în continuare riscuri semnificative – Raportul S&P

Guvernul Orban încă nu a luat o decizie în privința majorarării pensiilor cu 40% din luna septembrie. Cei cinci milioane de pensionari ar urma să aibă pensii mai mari, în ciuda faptului că economia şi, implicit bugetul de stat, erau incapabile să suporte această creștere chiar înainte de criza COVID-19..

Totodată, analiştii S&P prognozează o scădere economică de 5,5% în 2020 (faţă de prognoza de dinaintea crizei coronavirusului, de 3,5% creştere economică). Estimarea este mai pesimistă decât cea a Guvernului, care crede că economia va scădea cu 1,9% în 2020.

Creșterea economică din trimestrul I 2020

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat sâmbătă, după ce a fost anunţat ratingul de ţară al României, că perspectiva negativă nu e responsabilitatea acestui guvern. „Vom reveni la perspectiva stabilă cât mai curând”, a spus ministrul Cîţu. Ministrul a precizat că în luna mai cheltuielile cu investiţiile au ajuns la 13,1 miliarde de lei, „cea mai mare sumă din ultimii 10 ani”.

Florin Cîțu consideră că României i-a fost menținut acest rating în condițiile în care cele mai multe scenarii despre România erau total negative.

Cu un procent de 2,7%, România a înregistrat cea mai creștere economică din Uniunea Europeană, în perioada ianuarie – martie 2017, conform unei estimări preliminară publicată vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

România este urmată Lituania (2,5%) şi Bulgaria (2,4%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 5,4%), Italia (minus 4,8%), Spania şi Slovacia (ambele cu minus 4,1%).

Cea mai puternică economiei de pe continent, Germania, a înregistrat o scădere economică de 2.2%, cea mai accentuată contracție de la criza financiară din 2009.

PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, iar Uniunea Europeană a înregistrat un recul de 2,6%. Este cel mai sever declin din trimestrul trei din 2009.

Eurostat precizează că în cazul României datele sunt provizorii şi nu există date disponibile pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. În 9 iunie, Eurostat va da publicităţii a doua estimare privind evoluţia PIB-ul zonei euro şi a UE.

Produsul Intern Brut al României (PIB) a crescut în trimestrul I cu 2,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut, , conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ministrul de finanțe a evitat, ca de altfel orice alt oficial al guvernului, să comenteze concret dacă pensiile vor fi majorate cu 40% sau, creştere aşteptată în luna septembrie a acestui an, potrivit legii aprobate de către Parlamentul majoritar PSD. În raportul S&P se arată că o creştere a pensiilor ar reprezenta riscuri semnificative pentru economie.

Ultimul rating de țară, tot BAA3/A-3, a fost anunțat de agenția S&P, în luna aprilie a acestui an. În luna mai condițiile majore economice nu s-au modificat esențial, în schimb, perspectiva revenirii moderate a situației economice, pe fondul ridicării restricțiilor și ieșirii din starea de urgență, este probabil că a determinat nemodificarea în sens negativ a ratingului acordat anterior.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *