Fiscalitate

Pentru revenirea economiei este nevoie de o disciplină financiară strictă a companiilor

Cadrul economic post pandemie este marcat de incertitudine, iar perioada de revenire va fi caracterizată de costuri atât la nivel public, prin creşterea cheltuielilor și a deficitului bugetar, cât şi în mediul privat, prin diminuarea activităţii economice, se arată în Raportul asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României (BNR). 

În cazul României, revenirea economiei după criza medicală va depinde şi de modul în care vor fi soluţionate vulnerabilităţile structurale existente, iar una dintre acestea, structurală semnificativă, este disciplina financiară laxă a companiilor din România.

Aceasta se caracterizează, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicată a restanţelor la plată în economie şi, pe altă parte, printr-o pondere semnificativă a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minimă prevăzută de cadrul legal, necesarul acestora de recapitalizare fiind într-un cuantum semnificativ de aproape 34 miliarde euro.

În cazul pandemiei curente, măsurile severe impuse de gradul ridicat de răspândire au redus interacţiunea umană la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar, a crescut semnificativ. Supravieţuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerţul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit şi dezvoltarea de soluţii digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradiţional.

Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generaţiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării.

Firmele din sectorul knowledge intensive services şi high tech deţin numai 8 la sută din creditarea bancară (martie 2020), dar au o sănătate financiară peste media ansamblului companiilor nefinanciare, ceea ce ar indica necesitatea unei orientări mai ample a instituţiilor de credit către aceste domenii. Rentabilitatea utilizării activelor este superioară celei de la nivel agregat, în timp ce gradul de îndatorare este mai redus. Poziţia de lichiditate supraunitară este susţinută şi de o capacitate mai bună de recuperare a creanţelor, ceea ce s-a reflectat şi într-o posibilitate peste media sistemului de a acoperi cheltuielile operaţionale zilnice în ipoteza unor şocuri de lichiditate (163 de zile pentru high-tech, respectiv 214 zile în cazul knowledge intensive services, comparativ cu 133 de zile la nivel agregat).

Instituţiile financiare tradiţionale s-au îndreptat într-o mai mare măsură în această perioadă către soluţii digitale, însă această abordare nu este lipsită de provocări, precum creşterea riscului la atacuri cibernetice. Instituţiile care nu au realizat anterior acestui moment dezvoltări ale sistemelor informatice sunt, probabil, cele care vor înregistra în această perioadă şi cele mai mari costuri. Analiza instituţiilor de credit din EU mai puţin importante207 a arătat că adoptarea de soluţii digitale pentru serviciile financiare poate contribui în timp la reducerea semnificativă a costurilor şi îmbunătăţi profitabilitatea.

Sectorul Fintech se afla în plin proces de expansiune înainte de apariţia pandemiei COVID-19, deşi inegal atât la nivelul ţărilor, cât şi a tipurilor de tehnologii, servicii şi produse financiare. Criza actuală este de aşteptat să grăbească dezvoltarea sectorului şi chiar să conducă la o integrare mai rapidă a acestuia cu sistemul financiar tradiţional. La nivel european, se doreşte dezvoltarea unei noi strategii digitale în domeniul financiar208, respectiv a unui nou plan de acţiune209.

Un segment aparte care ar putea lua amploare în contextul COVID-19 este cel al dezvoltărilor de metode alternative de plată, precum monedele stabile210, existând în acest moment o serie de proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare. Aceste mijloace de plată pot genera, însă, şi riscuri noi pe fondul lipsei unui cadru de reglementare, supraveghere şi monitorizare a acestora.

Raportul analiștilor BNR arată faptul că este absolut necesar ca ”planul de politici şi măsuri îndreptate către combaterea efectelor economice generate de pandemie să încorporeze elemente legate de schimbările climatice (conceptul de green recovery)”.

Este importanta această perspectivă având în vedere că schimbările climatice (de ex. evenimente meteo extreme) sunt de aşteptat să aibă un impact de o magnitudine ridicată asupra economiilor. De aceea este importantă implicarea activă din parte autorităţilor, prin folosirea unor instrumente adecvate de natură fiscală sau monetară, astfel încât persistenţa şi intensitatea şocurilor produse de schimbările climatice să fie una cât mai redusă.

În cazul României, o strategie de prevenire a dezechilibrelor produse de schimbările climatice ar contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor, comparativ cu situaţia aplicării unor măsuri de combatere a efectelor (cum ar fi despăgubirea producătorilor agricoli afectaţi de secetă). În acest context, o serie de măsuri ar putea fi în direcţia: (i) încurajării infrastructurii inteligente din punct de vedere climatic, (ii) dezvoltării şi adoptării tehnologiilor inteligente din punct de vedere climatic, (iii) sprijinirii adaptării la schimbările climatice, (iv) evitării investiţiilor în sectoarele cu emisii ridicate de carbon212.

Un alt domeniu de importanţă strategică pentru economia Românei este cel agroalimentar, arată raportul. Evoluţiile care au fost înregistrate de acest sector în ultima perioadă, precum adâncirea deficitului comercial şi provocările la adresa lanţurilor de producţie care s-au materializat în contextul declanşării pandemiei COVID-19, au subliniat necesitatea alocării de resurse pentru dezvoltarea sustenabilă a acestui sector, inclusiv cu obiectivul asigurării securităţii alimentare.

Importanţa alocată tehnologizării la nivel european se regăseşte şi în cazul sectorului agroalimentar, fiind alocate fonduri semnificative pentru implementare. Având în vedere decalajele înregistrate de România faţă de media europeană: ultimul loc în clasamentul european în domeniul inovaţiei (inclusiv în agricultură) , fragmentarea pronunţată a terenurilor agricole şi provocările care vor fi generate de schimbările climatice, beneficiile acestei viziuni europene sunt importante în cazul României.

Nu în ultimul rând, introducerea tehnologiilor digitale în agricultură şi industria alimentară sunt facilitate de: infrastructura de telecomunicaţii, numeroşi specialişti IT, acces bun la internet, o atitudine în general favorabilă a firmelor şi populaţiei în preluarea tehnologiilor digitale, conchide Raportul BNR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.