Execuția bugetară la opt luni: deficitul a scăzut la 2,89% din PIB. Veniturile au crescut cu 11,4%

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în scădere cu 26,94 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul a fost de 86,36 miliarde de lei.

Deficitul bugetar a scăzut sub 3% Foto: arhivă

Ca pondere în PIB, deficitul bugetar a coborât de la 4,51% în primele opt luni din 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026.

Veniturile bugetului general consolidat au crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile. Încasările au avansat cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%.

Veniturile au ajuns la 468,1 miliarde de lei

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost de 468,10 miliarde de lei în perioada ianuarie-august 2026, cu aproape 48 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Ca pondere în PIB, veniturile au crescut de la 21,9% la 22,8%.

Veniturile fiscale au însumat 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%.

Cele mai importante încasări menționate în execuția bugetară sunt cele din TVA. Acestea au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, iar cele din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, cu 9,1% mai mult.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, respectiv cu aproximativ 9,80 miliarde de lei.

Impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori pentru plăți efectuate și prefinanțări au fost de 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni din 2025.

Cheltuielile au crescut cu 4,2%

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în creștere nominală cu 4,2% față de perioada similară din anul precedent.

Raportate la PIB, cheltuielile au scăzut de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026.

Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai puțin față de primele opt luni din 2025. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, evoluția este legată de reducerea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.

Cheltuielile de personal au reprezentat 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară a anului trecut.

În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, până la 67,83 miliarde de lei.

Dobânzile au crescut cu 26,7%

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni ale anului.

Față de perioada similară din 2025, suma este mai mare cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv cu 26,7%.

Cheltuielile cu dobânzile reprezintă aproximativ 2% din PIB în primele opt luni din 2026.

Cheltuielile sociale au scăzut ușor

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția ține cont de măsurile prevăzute de Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

În această categorie au fost incluse și plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Pentru primele șapte luni din 2026, acestea au însumat 236,64 milioane de lei.

Investițiile au crescut cu 25,1 miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 97,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, față de 71,95 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea este de 25,1 miliarde de lei.

Din totalul cheltuielilor pentru investiții, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.

Cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei. Suma include finanțări europene aferente perioadelor de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv cu 67,3%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alexandru Nazare: „Este obligatoriu să păstrăm o abordare prudentă”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că execuția bugetară la opt luni indică o continuare a procesului de consolidare fiscală și a subliniat necesitatea unei abordări prudente în perioada următoare.

„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României”, a transmis ministrul.

Alexandru Nazare a mai spus că deciziile privind cheltuirea banului public trebuie luate cu responsabilitate și a indicat disciplina cheltuielilor, prioritizarea și menținerea investițiilor esențiale drept direcții pentru perioada următoare.

„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României”, a declarat ministrul Finanțelor.

Datele pentru primele opt luni din 2026 arată, astfel, un deficit de 59,42 miliarde de lei, venituri de 468,10 miliarde de lei și cheltuieli de 527,53 miliarde de lei. Față de aceeași perioadă din 2025, deficitul este mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei, iar ponderea acestuia în PIB a scăzut de la 4,51% la 2,89%.