România are un total de capacități de producție de 24.000 MW, dintre care 8.000 MW capacități de producție ar trebui eliminate din sistem. Practic, o treime din sistemul energetic național este nefuncțional. Problema este că nici restul de 16.000 MW nu este, de fapt, în stare de funcționare la capacitate maximă.
România are, teoretic, capacități mai mult decât suficiente de producție a energiei electrice pentru nevoile interne, atât cele ale populației, cât și ale industriei. Practic, sistemul energetic este aproape de situația în care trebuie să importăm electricitate pentru a acoperi necesarul de consum, pentru ca o treime din total sunt capacități nefuncționale.
Situația vine din statistica oficială de producție, care nu a mai fost adusă la zi de foarte mulți ani. România dispune, oficial, de o capacitate de producție a energiei electrice cu o putere instalată totală de 21.460 MW, conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Din acest total, 31,2% vine din hidrocentrale, 23,6% din cărbune (termocentrale), 18,1% din hidrocarburi (centrale pe gaz, păcură), 13,9% din eolian, 6,6% din nuclear, 6% din solar și 0,5% din biomasă.
România consumă aproximativ 8.000 MW pe oră, cu vârfuri care depășesc 9.000 de MW. Produsă în mod principal din unități hidro, unități termo (hidrocarburi), unități pe cărbune și nuclear. Producția din eolian acoperă între câteva procente și peste 20%, dar depinde de starea vremii. La fel, producția hidro depinde de nivelul de apă din lacurile de acumulare, iar centralele nucleare au perioade în care sunt închise pentru mentenanță.
Echilibrarea se face, în mod clasic, cu centrale pe cărbune, care sunt cele mai poluante și mai învechite, în timp ce centralele pe gaze naturale sunt încă insuficiente. De aici apar și problemele din sistemul energetic.
ANRE a anunțat, în august, că a demarat o analiză pentru a vedea cu exactitate care dintre centralele înregistrate mai funcționează.
România are o putere instalată de mari dimensiuni, capabilă să acopere integral necesarul intern, dar în realitate face față cu greu consumului – Dumitru Chiriță, președintele ANRE
Autoritatea a retras până acum licențele a cinci centrale cu o putere totală de 1.067 MW. Aceste sunt două grupuri de la Sucursala Electrocentrale Chișcani, un grup de la Rovinari și două de la Iernut.
ANRE a identificat 3.800 MW de producție din centrale care nu mai există fizic sau nu mai sunt disponibile de multă vreme. Acestea vor avea licențele ridicate astfel încât România să nu mai apară pe site-ul Comisiei Europene cu informații care nu sunt reale.
În vara care a trecut, România a fost nevoită să importe electricitate pentru a-și asigura necesarul. Nivelul redus al apelor din lacurile de acumulare ale Hidroelectrica au dus la o producție mai redusă din partea companiei. Producția din sectorul eolian a fost, de asemenea, mai redusă, iar unități de producție termo au fost indisponibile.
Lipsa investițiilor în sistemul energetic se face astfel simțită. Apariția unor reglementări precum OUG 114/2018 au dus la dispariția încrederii învestitorilor în România. Totodată, dată fiind capacitatea teoretică de producție, investitorii nu sunt siguri că electricitatea va fi vândută.
Sistemul are nevoie, în primul rând, să știe exact pe ce capacități de producție se poate baza și care sunt nevoile de consum. Apoi va trebui să identifice oportunitățile de investiție în noi centrale, indiferent dacă sunt eoliane, pe gaze naturale sau nucleare. Până atunci, chiar dacă per total România rămâne un exportator net de energie, în momentele de consum maxim suntem nevoiți să importăm.
Producția de energie (% din total)
| Hidrocentrale | 31,2% |
| Termocentrale (cărbune) | 23,6% |
| Hidrocarburi | 18,1% |
| Eolian | 13,9% |
| Nuclear | 6,6% |
| Solar | 6% |
| Biomasă | 0,5% |
