O nouă centrală de producție a energiei electrice și termice, CET Titan, ar putea fi dată în folosință în doi ani de-acum încolo, pentru bucureștenii din partea de est a orașului.
Investiția se ridică la 50 milioane euro și este suportată de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Centrala pe gaze, în cogenerare, va furniza agent termic bucureștenilor, iar energie electrică va fi vândută pe bursă, după cum explică Bogdan Stănescu, președintele SAPE.
Proiectul CET Titan este derulat în parteneriat cu Electrocentrale Grup și se află în faza testului investitorului privat prudent. Testul ar trebui să demonstreze că investiția de la zero este viabilă din punct de vedere economic, adică va genera profit. Testul este impus de Comisia Europeană pentru a evita catalogarea ca ajutor de stat.
După finalizarea testului, care va mai dura circa trei luni, ar putea fi demarată construcția centralei cu capacitatea de 50 MWh. Proiectul ar putea fi gata în doi ani, iar investiția nu va fi susținută integral de SAPE; o parte ve veni de la parteneri și o parte din finanțare bancară.
„Centrala actuală din Titan mai are autorizație de mediu până în 2023 și trebuie înlocuită – Bogdan Stănescu, președintele SAPE.
Dacă centrala de la Titan va fi finalizată cu succes, SAPE vrea să replice proiectul și alte zone din țară. CET Govora, CET Galați și CET Constanța sunt doar câteva dintre termocentralele aflate în involvență și va fi nevoie de soluții pentru fiecare.
Un alt proiect de investiții la care lucrează SAPE este o centrală de producție a energiei electrice pe gaze naturale la Fântânele, județul Mureș. Centrala va avea o capacitate de până în 600 MWh și va face legătura dintre centralele din sud și est cu cele din nord și vest.
„Centralele pe cărbune vor fi istorie în câțiva ani și trebuie înlocuite cu ceva”, explică Bogdan Stănescu. Proiectul de la Fântânele, care va necesita o investiție este mult mai mare decât cea de la Titan, este acum în faza studiului de fezabilitate, care ar trebui să arate că este o investiție viabilă.
Centrala este proiectată a fi modulară și capabilă de a fi profitabilă chiar dacă va funcționa la jumătate din capacitate.
SAPE are în planurile investiționale și construirea unor depozite de produse petroliere și chimice, de unde statul să se poată aproviziona în caz de urgență.
De asemenea, o investiție importantă ar fi achiziția activelor scoase la vânzare de CEZ. SAPE a participat la etapa ofertelor neangajante, cu intenția de a achiziționa doar o parte pachetul scos la vânzare. Oferta a fost acceptată de vânzător, dar i s-a recomandat ca în etapa ofertelor angajante să găsească o soluție pentru achiziționarea întregului pachet, având astfel șanse mai mari de câștig.
„Suntem în discuții cu mai mulți parteneri privați pentru această ofertă”, spune Bogdan Stănescu. Etapa ofertelor angajante este programată pentru a doua jumătate a lunii aprilie, moment în care vor fi anunțați și partenerii din acest proiect.
SAPE a reușit obținerea dividendelor suplimentare de la ENEL, unde este acționar minoritar. Acordarea de dividende suplimentare este o premieră pentru ultimii 20 de ani la ENEL, care a și achitat, în februarie 2020, suma de 502 milioane lei către SAPE. Banii au rămas în conturile Societății și vor fi folosiți pentru investițiile proiectate și care totalizează 800 milioane euro.
SAPE a fost înființată în 2013 pentru a administra o parte dintre activele statului român în energie. Societatea are pachete minoritare la mai multe companii, precum Enel Energie S.A., Enel Energie Muntenia, E-Distribuție Banat și E-Distribuție Dobrogea. SAPE deține un și pachet de 20% din acțiunile Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român, unde sunt proiectate investiții în valoare de 1 miliard de dolari, bani care vor veni de la KazMunaiGas, proprietarul Rompetrol.
