Construcțiile din Ungaria scad cu 5,6%, în timp ce industria păstrează un avans de 8,2%
În Ungaria, fabricile au mers mult mai bine anul acesta decât șantierele. În septembrie, producția industrială a crescut cu 8,2% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce construcțiile au scăzut cu 5,6%. Industria auto și exporturile au ținut fabricile ungurilor în priză, în timp ce lucrările de infrastructură au scăzut puternic.

Scăderea construcțiilor din Ungaria a venit în principal din scăderea lucrărilor de infrastructură. Potrivit Oficiului Central de Statistică al Ungariei (KSH), volumul acestora s-a redus cu 22,2% în septembrie față de aceeași lună din 2025. Lucrările la drumuri și căi ferate au scăzut cu 20,9%, iar cele pentru rețelele de utilități cu 28%.
În schimb, construcția de clădiri a crescut cu 5,3%. Prin urmare, nu toate șantierele au avut aceeași evoluție. În timp ce proiectele de infrastructură au încetinit, activitatea în construcția de clădiri a continuat să crească.
Septembrie a fost o lună slabă și în comparație cu august pentru că, după ajustarea datelor în funcție de sezonalitate și de numărul zilelor lucrătoare, volumul total al construcțiilor a scăzut cu 9,9%.
Pe ansamblul primelor nouă luni din 2026, sectorul a rămas la același nivel ca în perioada similară a anului trecut.
Firmele de construcții au mai puține lucrări pentru perioada următoare
Cele mai mari reduceri au fost înregistrate la proiectele de infrastructură, unde contractele noi s-au diminuat cu 43,6%. În cazul construcțiilor de clădiri, scăderea a fost de 22,7%.
La sfârșitul lunii septembrie, volumul lucrărilor contractate, dar încă neexecutate, era cu 14% mai mic decât cu un an înainte.
În același timp, prețurile lucrărilor au continuat să crească. În trimestrul al treilea, acestea au fost cu 5,5% mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.
Fabricile auto și exporturile susțin industria Ungariei
Producția industrială a crescut cu 8,2% în septembrie față de aceeași lună din 2025 și cu 0,9% față de august, potrivit datelor ajustate sezonier pentru comparația lunară.
Un rol important l-a avut industria mijloacelor de transport, unde producția a crescut cu 33,3% într-un an. Fabricarea autovehiculelor a înregistrat un avans de 62%, iar producția de piese și accesorii auto a crescut cu 11,9%.
Au avut rezultate bune și fabricile de calculatoare, echipamente electronice și optice, unde producția a avansat cu 11%. În industria echipamentelor electrice, creșterea a fost de 4,8%, inclusiv pe fondul unui avans de 15,1% al producției de baterii și acumulatori.
Exporturile au avut o contribuție importantă la această evoluție. În septembrie, volumul vânzărilor industriale către piețele externe a crescut cu 11,5%, în timp ce vânzările pe piața internă au avansat cu 2,8%.
Perspectivele industriei sunt susținute și de comenzile primite de fabrici. Volumul comenzilor industriale noi a crescut cu 11,7%, iar portofoliul total de comenzi era cu 35% mai mare decât la sfârșitul lunii septembrie 2025.
Investițiile auto aduc producție nouă în Ungaria
Un exemplu al dezvoltării industriei auto ungare este fabrica BMW din Debrecen, unde producția modelului electric iX3 a fost accelerată în septembrie 2026.
Potrivit unui comunicat al BMW Group, uzina a trecut la un program de funcționare de 24 de ore, prin introducerea celui de-al treilea schimb. Compania a explicat că decizia a fost luată pentru a răspunde cererii ridicate pentru noul model electric.
Fabrica are peste 5.000 de angajați, iar extinderea programului de producție arată că investițiile în noi capacități industriale încep să se reflecte în activitatea uzinelor.
Producția de alimente, băuturi și tutun a scăzut cu 4,3% în septembrie, iar fabricarea produselor din cauciuc, mase plastice și alte materiale minerale nemetalice s-a redus cu 4,6%.
Ungaria crește prin industria auto, România prin construcții
În timp ce producția industrială a Ungariei a crescut cu 4% în primele nouă luni din 2026, industria românească a scăzut cu 3,7% în aceeași perioadă, potrivit datelor KSH și ale Institutului Național de Statistică (INS).
În România, cea mai mare problemă a fost industria prelucrătoare, unde producția s-a redus cu 4,7%. Datele arată că fabricile românești au avut o evoluție mai slabă decât cele din Ungaria, chiar dacă rezultatele diferă de la o ramură industrială la alta.
În construcții, România a avut rezultate mai bune. Volumul lucrărilor a crescut cu 15,4% în primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Lucrările de construcții inginerești, care includ proiectele de infrastructură, au avansat cu 14,9%, iar cele la clădirile rezidențiale cu 22,9%.
Proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au reprezentat o sursă importantă de investiții în infrastructura României. Termenul pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor PNRR a fost 31 august 2026, iar plățile europene pot continua până la sfârșitul anului.
Industria și construcțiile în România și Ungaria. Cum au evoluat cele două sectoare în 2026
| Indicator și bază de comparație | Ungaria | România |
|---|---|---|
| Producție industrială: septembrie 2026 față de septembrie 2025, serie brută | +8,2% | −6,1% |
| Producție industrială: septembrie față de august 2026, date ajustate sezonier și după numărul zilelor lucrătoare | +0,9% | −2,6% |
| Volumul lucrărilor de construcții, serie brută, față de perioada similară din 2025 | −5,6% (septembrie 2026) | +15,4% (ianuarie-august 2026) |
| Lucrări de construcții inginerești, serie brută, față de perioada similară din 2025 | −22,2% (septembrie 2026) | +14,9% (ianuarie-august 2026) |
Sursa: Oficiul Central de Statistică al Ungariei (KSH) și Institutul Național de Statistică (INS). Variații față de perioadele corespunzătoare din 2025. Pentru comparația lunară a producției industriale au fost folosite date ajustate sezonier și în funcție de numărul zilelor lucrătoare.
De ce contează evoluția Ungariei și pentru România
Ungaria este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. În 2024, schimburile comerciale dintre cele două țări au totalizat aproximativ 13,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Consulatul General al României la Szeged.
România a exportat în Ungaria bunuri în valoare de 4,91 miliarde de euro și a importat de 8,38 miliarde de euro. Diferența reprezintă un deficit comercial de aproape 3,5 miliarde de euro.
Potrivit Ambasadei Ungariei la București, România a fost în 2024 a doua cea mai importantă piață de export a Ungariei, după Germania.
Economia Ungariei crește, dar într-un ritm modest
Deși industria a avut rezultate bune în septembrie, economia Ungariei continuă să crească lent. Potrivit estimării preliminare publicate de KSH, produsul intern brut a avansat cu 1,5% în trimestrul al treilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Comparativ cu trimestrul precedent, creșterea a fost de numai 0,1%, iar pe ansamblul primelor nouă luni economia a avansat cu 1,7%.
Industria a avut cea mai importantă contribuție la creșterea economică, iar serviciile au continuat să susțină activitatea. În schimb, agricultura a încetinit ritmul de creștere.
Fabricile ungare au mai multe comenzi decât anul trecut, dar firmele de construcții au mai puține lucrări contractate, în special în infrastructură. Dacă această diferență se menține, industria ar putea continua să susțină economia, în timp ce construcțiile vor avea nevoie de proiecte noi pentru a reveni pe creștere.