Cât mai valorează 100 de lei în 2026 față de 2020. De ce banii nu mai ajung ca înainte
În urmă cu șase ani, 100 de lei aveau o putere de cumpărare mult mai mare decât astăzi. Cu aceeași sumă puteai cumpăra mai multe produse și îți rămâneau bani pentru alte cheltuieli. În 2026, cei 100 de lei acoperă mult mai puține cumpărături. Alimentele, facturile și serviciile s-au scumpit, iar românii simt diferența de fiecare dată când merg la magazin sau își împart salariul pentru cheltuielile lunare.
Calculele bazate pe evoluția prețurilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că 100 de lei de la începutul lui 2020 ar echivala cu aproximativ 166,50 lei în septembrie 2026. Asta înseamnă că, pentru a cumpăra astăzi aceleași bunuri și servicii, în medie, avem nevoie de aproape 67 de lei în plus.
Diferența nu se vede doar în statistici. Oamenii o observă atunci când merg la supermarket, când plătesc facturile sau când trebuie să cumpere produse pe care le folosesc în fiecare zi. Chiar dacă salariile au crescut între timp, scumpirile au făcut ca banii să nu mai ajungă la fel de departe ca în urmă cu șase ani.
Scumpirile s-au adunat de la un an la altul
În decembrie 2020, prețurile erau cu 2,06% mai mari decât în decembrie 2019. În anii următori, scumpirile s-au accelerat. În decembrie 2021, inflația anuală a ajuns la 8,19%, iar în decembrie 2022 a urcat la 16,37%. A fost perioada în care scumpirea energiei, problemele din lanțurile de aprovizionare și efectele războiului din Ucraina au pus o presiune puternică asupra prețurilor.
În 2023, inflația a fost de 6,61%, în 2024 de 5,14%, iar în 2025 a urcat din nou, la 9,69%, potrivit datelor INS. Nici în 2026 situația nu s-a schimbat semnificativ. În primele nouă luni ale anului, prețurile au crescut cu 5,4% față de decembrie 2025.
În septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61%, față de 6,17% în august. Produsele și serviciile costau, în medie, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
De aici vine și una dintre nemulțumirile pe care le au mulți consumatori: chiar dacă inflația nu mai este la nivelul din 2022, cumpărăturile nu s-au ieftinit. O inflație mai mică înseamnă că prețurile cresc mai încet, nu că magazinele revin la prețurile de acum câțiva ani. Odată ce un produs s-a scumpit, o nouă creștere se aplică peste prețul deja majorat.
Alimentele, facturile și serviciile apasă diferit asupra bugetelor
Nu toate produsele s-au scumpit în același ritm. În septembrie 2026, serviciile erau cu 11,12% mai scumpe decât în aceeași lună a anului trecut, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%, potrivit INS.
La cumpărăturile obișnuite, diferențele se văd de la un produs la altul. Cafeaua s-a scumpit cu 13,78% într-un an, ouăle cu 10,84%, iar uleiul comestibil cu 7,62%. Laptele de vacă era mai scump cu 7,56%, iar pâinea cu 4,79%.
Au existat și produse care s-au ieftinit. În septembrie 2026, fructele proaspete aveau prețuri cu 16,69% mai mici față de aceeași lună a anului trecut, iar cartofii erau mai ieftini cu 3,64%.
Aceste diferențe contează pentru fiecare familie. Cine cumpără frecvent cafea, ouă și produse lactate poate simți mai puternic scumpirile decât o persoană care cheltuiește mai mult pe alte categorii. În plus, bugetul nu este afectat doar de cumpărăturile din supermarket. Plata transportului, a serviciilor și a facturilor lasă mai puțini bani disponibili pentru alte nevoi.
Cât de mult cântăreau cumpărăturile alimentare în bugetul unei persoane se vede și dintr-un raport al Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Potrivit documentului, în ianuarie 2020, un adult avea nevoie de 314,88 lei pentru un coș lunar cu opt categorii de alimente: pâine, lapte, brânză, ouă, carne, orez, legume și fructe. Coșul includea, printre altele, 10 litri de lapte, 20 de ouă și 6 kilograme de carne.
Salariile au crescut, dar banii nu ajung neapărat mai departe
În august 2026, salariul mediu net a ajuns la 5.688 de lei, cu 5,6% mai mult decât în aceeași lună din 2025. Totuși, indicele câștigului salarial real a fost de 99,5%, ceea ce arată că puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu aproximativ 0,5% într-un an, potrivit INS.
Diferența dintre salariul nominal și cel real este importantă. Primul reprezintă suma pe care angajatul o primește în cont, iar al doilea arată cât poate cumpăra efectiv cu acei bani. Dacă salariul crește, dar prețurile cresc și mai repede, angajatul ajunge să își permită mai puține lucruri, chiar dacă pe fluturaș apare o sumă mai mare.
Acest lucru se vede mai ales în cazul familiilor care au venituri apropiate de salariul minim sau care se bazează pe un singur salariu. După plata chiriei sau a ratei, a facturilor și a cumpărăturilor, rămâne mai puțin pentru economii, haine, ieșiri în oraș sau vacanțe. În astfel de situații, orice nouă scumpire poate însemna renunțarea la o cheltuială care înainte era considerată obișnuită.
Cât mai cumpărăm astăzi cu 100 de lei
Dacă la începutul lui 2020 aveai nevoie de 100 de lei pentru un anumit coș de bunuri și servicii, în septembrie 2026 aveai nevoie de aproximativ 166,50 lei pentru a cumpăra, în medie, aceleași lucruri.
Privită invers, suma de 100 de lei din prezent are o putere de cumpărare asemănătoare cu cea a aproximativ 60 de lei de la începutul lui 2020. Practic, cu aceeași bancnotă poți cumpăra astăzi mai puține produse decât în urmă cu șase ani.
Este important de precizat că această comparație se bazează pe inflația generală, nu pe prețul unui coș fix de cumpărături. INS urmărește evoluția prețurilor pentru mai multe categorii de produse și servicii, iar fiecare gospodărie resimte diferit scumpirile, în funcție de cheltuielile pe care le are.
Pentru români, efectele scumpirilor se văd cel mai bine la cumpărăturile de zi cu zi. Cu aceeași sumă de bani pot cumpăra mai puține produse decât în urmă cu șase ani, iar salariile nu au reușit întotdeauna să țină pasul cu prețurile. Chiar dacă veniturile au crescut în cifre, puterea de cumpărare a multor oameni a rămas sub presiune.