Consecințele celor patru proiecte legislative pe domeniul bancar, depuse spre dezbaterea parlamentarilor în toamna anului trecut, dacă vor fi aprobate în forma actuală, ar fi dezastruoase pe termen lung, apreciază bancherii și juriștii, la unison.
Legea privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, legea privind plafonarea dobânzilor, Legea privind limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor și Legea privind eliberarea de datorie la prețul real al cesiunii și dobânda sunt cele patru proiecte legislative aflate acum în dezbaterea Parlamentului.
Inițierea acestora vine, conform argumentației care le însoțește pe fiecare în parte, din necesitatea unei protecții mai accentuate a consumatorului român de
Toate cele patru acte normative conțin și se referă la spețe care sunt reglementate deja în legislația actuală, astfel că nu era nevoie de încărcarea cadrului legislativ cu legi separate. ”Consecințele vor fi, pentru consumatori, bănci, sistemul judiciar și chiar pentru întreaga economie, dintre cele mai nefaste”, apreciază Valeriu Stoica, avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității București.
În opinia acestuia, consumatorii vor suferi cel mai mult, pentru că, pe de o parte vor co-exista acte normative care vor reglementa aceleași spețe din domeniul bancar, ceea ce va bulversa sistemul judiciar chemat să rezolve în instanță diferendele apărute în practica de zi cu zi.
Pe de altă parte, este vorba despre câteva chestiuni de drept civil, care vor fi puternic dezechilibrate. Astfel, în urma analizei proiectelor legislative, reiese foarte clar, în opinia profesorului Stoica, faptul că cele patru legi ignoră tot atâtea principii de drept civil.
Ignoranța în acțiune este cea mai frecventă cale de a face rău – Valeriu Stoica
Este vorba despre echilibrul dintre consumatori și profesioniști, ca mod de abordare a chestiunilor legislative, despre rolul inter-schimbabil dintre cele două categorii, echilibrul dintre interesele prezente cu cele pe termen lung și justificarea unor supra-reglementări prin existența riscului în domeniul financiar-bancar.
Dacă dubla postură a unui potențial client al sistemului bancar este evidentă, pentru că și dintre cei care se ocupă de reglementări normative pot fi clienți și viceversa, este evidentă, în privința riscului sistemului bancar, niciodată nu poate fi contracarat integral.
Riscul din sistemul bancar este un risc normal de altfel, care poate fi gestionat prin legislația existent[, creată în spiritul prevederilor Constituției și în acord cu prevederile UE. Din acest punct încolo, orice supra-reglementare înseamnă depășirea limitelor normale chiar ale riscului legislativ, explică profesorul Stoica, comentând concluziile Studiului de impact al celor patru legi, întocmit de compania de consultanță KPMG pentru Asociația Română a Băncilor (ARB).
Cele patru proiecte de legi propuse spre dezbatere și aprobare în Parlament
- Protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive
- Protecția consumatorilor față de cesiunile speculative de creanțe
- Protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit
- Protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive
Patru la număr sunt aspectele care explică impactul negativ al acestora, previzibil însă puțin cuantificabil în acest moment, în opinia profesorului Valeriu Stoica.
Primul dintre acestea este însăși absența studiului de impact al efectelor măsurilor prevăzute în cele patru propuneri legislative, al doilea este lipsa corelării proiectelor cu ansamblul reglementărilor financiar-bancare în vigoare. În opinia profesorului Valeriu Stoica, ”cele patru proiecte de legi pun în pericol însăși aplicarea Constituției”.
În al treilea rând este vorba despre nerespectarea normelor de tehnică legislativă, iar în al patrulea și poate cel mai important, este depășirea cadrului constituțional.
Aventurismul legislativ, așa cum este numită inițierea celor patru proiecte de legi, poate fi cenzurat printr-o minimă cunoaștere a Constituției, comentează profesorul.
Proiecte legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii este Studiul KPMG realizat pentru Asociația Română a Băncilor (ARB) în februarie 2020. aici
