Angajații din Asia pot costa firmele cu peste 35% mai mult decât românii. De ce îi preferă patronii
Pentru o firmă care nu reușește să pregătească și să livreze comenzile la timp, salariul nu este singurul cost relevant. Lipsa oamenilor poate afecta aprovizionarea și disponibilitatea produselor. Acesta este calculul prin care antreprenorul Eugen Saulea explică de ce unele companii acceptă cheltuieli mai mari pentru a recruta muncitori din Asia.
Estimarea privește lucrătorii comerciali necalificați, nu toate ocupațiile sau întreaga piață a muncii. Diferența de cost nu reprezintă un salariu mai mare cu același procent, ci include și cheltuielile suplimentare suportate de angajator.
„Un muncitor din Asia costă cu peste 35% mai mult decât un angajat autohton. Aici discutăm despre personal necalificat, mai precis despre lucrătorii comerciali. Diferența apare din costurile suplimentare celor salariale - cazare, masă, transport etc.”, a explicat Eugen Saulea pentru „Adevărul”.
Costul suplimentar, pus în balanță cu riscul de blocaj
În manipularea mărfurilor, sortare, ambalare și pregătirea comenzilor, necesarul de personal și programul se pot schimba de la un proiect la altul. În evaluarea lui Saulea, respectarea programului, disponibilitatea pentru lucrul în schimburi și adaptarea la sarcini conexe cântăresc mai mult decât simpla comparație între salarii.
„Salarizarea rămâne un criteriu important în decizia de a lucra cu forța de muncă externă. Dar, mai important decât salariul este factorul «disciplină»”, a afirmat antreprenorul.
„Lipsa interesului din partea personalului autohton pentru aceste tipuri de activități a cauzat, în trecut, partenerilor noștri pierderi financiare importante - livrări întârziate, disponibilitate redusă a produselor”, a declarat Eugen Saulea.
Din această perspectivă, recrutarea mai scumpă este prezentată ca o soluție pentru continuitatea activității, nu ca o modalitate de reducere a cheltuielilor salariale.
De ce un salariu mai mare nu rezolvă recrutarea
Dacă firmele pot suporta cheltuieli suplimentare pentru personalul străin, de ce nu direcționează acești bani către salariile românilor? Saulea susține că, în activitățile de manipulare a mărfurilor, o majorare salarială nu ar elimina toate dificultățile. El invocă, pe baza experienței sale, disponibilitatea lucrătorilor din afara Uniunii Europene pentru schimbări de program și pentru cerințele operaționale ale proiectelor.
Explicația angajatorului nu epuizează însă problema. Sociologul Alex Dincovici atrage atenția că dificultățile de recrutare țin atât de lipsa personalului în anumite industrii, cât și de condițiile în care oamenii acceptă să muncească. Pentru candidați, programul, distanța față de casă și deplasările pot conta alături de venitul oferit.
Prin urmare, comparația relevantă nu se limitează la două niveluri salariale. În situațiile descrise, firma caută să își acopere schimburile și comenzile, în timp ce salariatul evaluează întregul pachet de condiții. Disponibilitatea de a accepta acel pachet este tocmai punctul în care așteptările celor două părți pot să difere.
Saulea descrie cazul unui partener cu o capacitate de producție și o platformă logistică, care întâmpina dificultăți în aprovizionarea distribuitorilor. Compania nu găsea suficienți oameni pentru lucrul în schimburi, ambalare și pregătirea mărfurilor destinate livrării.
Soluția relatată de antreprenor a fost preluarea serviciilor de către o echipă alcătuită integral din personal din afara Uniunii Europene. Acest exemplu ilustrează motivul pentru care un angajator poate accepta un cost mai mare al recrutării atunci când alternativa este perturbarea fluxului de producție și distribuție.
Pentru 2027, vânzările pot schimba calculul de personal
Presiunea de a acoperi posturile coexistă însă cu nevoia de a reduce costurile. Saulea spune că vânzările sub așteptări din sectorul bunurilor de larg consum au determinat unele firme să restrângă personalul contractat extern și să prefere contracte de șase luni, în locul celor de 12 sau 24 de luni. Pentru prima parte a anului 2027, discuțiile cu beneficiarii vizează deja bugete mai mici.
„Discutăm deja cu beneficiarii de servicii despre o reducere a efectivelor umane, recalibrate în acord cu vânzările reale. Discutăm despre o scădere a bugetelor planificate pentru prima parte a anului viitor”, a declarat Eugen Saulea.
În acest context, antreprenorul vede un risc de concedieri în rândul personalului din afara UE și de limitare a contingentului pentru 2027. Tot el estimează că stabilitatea unui loc de muncă ar putea deveni mai importantă pentru candidații români dacă oferta de posturi se restrânge. Acestea sunt scenarii formulate de Saulea, nu evoluții certe.
Semnale de prudență apar, potrivit acestuia, și în HoReCa, unde unele lanțuri hoteliere și restaurante preferă agențiile de muncă temporară recrutării directe din afara UE. Miza este ajustarea efectivelor la volumul activității. Pentru companii, calculul descris are astfel două componente: să dispună de oameni când există comenzi, dar să nu rămână cu angajamente de personal greu de susținut când vânzările scad.