Potrivit statisticilor Uniunii Europene pe anul 2019, românii se situează pe unul dintre ultimele locuri în privința gradului de înțelegere a produselor și serviciilor financiar de bază.
Prin urmare, eforturile autorităților de supraveghere a piețelor – bancare din România, împreună cu cele ale jucătorilor care activează în aceste piețe – bănci, instituții financiare nebancare (IFN-uri), societăți de leasing, companii de asigurări – ar trebui să se îndrepte cu prioritate spre zona educației financiare.
Dacă băncile din România au început, pe cont propriu, diferite programe, punctuale, de educare, pe diferite canale, a clienților, autoritățile de supraveghere a piețelor sunt încă la stadiul de început al demersurilor în acest sens.
Banca Națională a României (BNR) susține, inclusiv prin crearea unei direcții interne specializate, proiecte de educație financiară. La rândul ei, Bursa de Valori București, pentru piața de capital, a inițiat o serie de evenimente dedicate investitorilor individuali, prin care încearcă sa îi familiarizeze cu noțiuni precum acțiuni, cotații, indici bursieri, cum și când și pe ce baze pot lua deciziile de investiții la bursă.
Pe de altă parte, sunt zone aproape complet neacoperite de proiecte de educație financiară, cum sunt domeniul asigurărilor sau cel al fondurilor deschise de investiții. Nici companiile care activează în domeniu, nici autoritățile de supraveghere nu au fost foarte active în a explica potențialilor clienți noțiunile de bază ale piețelor respective.
Asociația Română a Băncilor (ARB) a demarat, întâmplător sau nu, în anul pandemiei, un proiect de educație financiară, al cărui preambul a fost marcat de apariția Manualului de Educație Financiară pus la punct împreună cu principalii jucători ai tuturor celor trei piețe ale zonei financiare: bancar, de capital și de asigurări.
Campania a intrat cu o serie de emisiuni video, prezentate de Cabral Ibaka, pe model concurs și premii, pe bază de înscrieri pe o platformă online. Întrebările vizează zona financiar-bancară, pe noțiuni simple, de tip dobândă, credit, rate, dobândă anuală efectivă, rambursare, dar și întrebări de cultură generală. Cine este guvernatorul BNR, de exemplu, a fost una dintre întrebările la care 9 din cei 10 români intervievați nu au știut să răspundă. Mai exact, au indicat un actor, Mugur Mihăescu, ca fiind guveranator, doar pentru că prenumele coincide cu cel al guvernatorului BNR. Mugur Isărescu este guvernatorul băncii centrale a României de 30 de ani.
Gradul de cultură financiară a românilor este încă departe de nivelul care ar permite decizii financiare bazate pe o analiză pertinentă și corectă. Ceea ce este însă de apreciat, campania ARB, sugestiv intitulată Dreptul la banking, încearcă să îi acomodeze pe români cu aceste noțiuni. Importantă rămâne continuitatea, pentru că orice demers necontinuat își pierde eficiența, iar pe zona de educație financiară încă sunt foarte multe de făcut în România.
