Guvernul a adoptat aseară două ordonanțe cu privire la posibilitatea amânării ratelor la credite, una pentru persoanele fizice, celalaltă pentru persoanele juridice.
Ordonanțele conțin însă însă cel puțin patru aspecte neclare, pe care este posibil ca normele de aplicare, despre care ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a menționat că vor fi definitivate și publicate săptămâna viitoare.
Cine, în ce condiții, pe cât timp și cum va dovedi incapacitatea de plată din cauza situației generate de răspândirea coronavirusului, sunt cele patru întrebări la care normele aferente celor două acte normative vor trebui să vină cu precizări foarte clare.
Ratele la bănci pot fi suspendate la cererea debitorului, persoană fizică sau juridică, iar durata de suspendare poate fi cuprinsă între una și nouă luni, fără a depăşi limita de 31 decembrie 2020.
Cine ar putea beneficia de această prevedere? De suspendarea ratelor la bănci vor putea beneficia cei ale căror venituri au fost afectate „direct sau indirect” de Covid-19, se arată în actul normativ. Prima întrebare este ce înseamnă a fi afectat direct și ce înseamnă indirect?
Direct, se poate presupune, ar fi exact acele industrii care au fost nevoite să își închidă activitatea, pe fondul restricțiilor de circulație și, respectiv orice presupune ”distanțare socială”. Și aceste industrii pot fi lesne identificate, de la transport de orice fel până la retail mare, fizic, entertainment, evenimente, presa scrisă și difuzarea acesteia, unele sectoare de producție.
În ce condiții se poate solicita amânarea ratelor, este a doua întrebare? Este evident că au fost stabilite condiții cumulative, de îndeplinit simultant, astfel că, pe lângă „afectarea direcă sau indirectă”, de posibilitatea amânării vor beneficia doar cei care nu au restanțe și întârzieri până la data solicitării. Dintr-o dată, a fost limitat drastic numărul celor care pot face acest lucru, întrucât este de presupus că întârzieri sau restanțe au început să se înregistreze deja din luna martie, iar șansele, ca o persoană fizică sau o firmă să fie perfect la zi cu toate datoriile, inclusiv la bănci, în această scurtă perioadă sunt mult reduse.
Dacă însă va fi menținută prevederea conform căreia firmele, ca entități, și persoanele fizice, ca angajate ale acestor firme, trebuie să dovedească faptul că le-a scăzut activitatea cu 25%, a treia întrebare este cum să dovedești într-un timp atât de scurt că activitatea a scăzut și pe ce perioadă?
Logica spune următoarele: pentru unele industrii, ianuarie și februarie au fost luni bune, pentru altele mai puțin bune, din diverse motive: sezonalitate, de exemplu, cum este turismul, ori comerțul pe anumite segmente. După care urma un martie fie la fel de bun, fie mai slab. Cert este că abia la începutul lunii aprilie companiile pot contabiliza și estima cifrele pe trimestrul unu. Dacă luna martie, până undeva la jumătate lucrurile s-au mișcat cât de cât, media scăderii pe cele trei luni s-ar putea să nu ajungă la un minus de 25%.
În condițiile în care businessuri întregi, mici sau mari, s-au închis pur și simplu și, deocamdată, nu există niciun semn care să indice o reluare în mai puțin de o lună, cum se va proceda?
Cererile se pot depune până la încetarea stării de urgență, precizează ordonanța, ceea ce înseamnă că absolut totul – calcule, solicitări și confirmări de primire/aprobare – trebuie să se întâmple pe perioada stării de urgență. Președintele României a semnat Decretul privind declararea SU luni, 16 martie a.c., deci 30 de zile ar fi undeva pe 15 aprilie, ceea ce înseamnă nici trei săptămâni. Dacă adăugăm faptul că, până nu vor fi publicate normele de aplicare ale celor două ordonanțe, nicio persoană fizică sau juridică nu poate iniția vreun demers în sensul amânării ratelor la credite, rezultă circa două săptămâni în care mii sau zeci de mii de oameni și firme vor asalta instituțiile financiare cu cereri.
Debitorul poate opta să suspende obligaţia de plată a ratelor imprumutului pe o perioadă cuprinsă între una şi nouă luni, pentru că s-ar putea să fie persoane care doresc doar pentru o lună, două sau trei – Florin Cîțu, ministrul Finanțelor
Unde și cum se poate solicita amânarea de plată? Solicitarea pentru amânarea ratelor se poate depune până la încetarea stării de urgenţă, electronic sau telefonic, fără a fi nevoie de semnarea unor acte adiţionale, se arată în ordonanță.
Care este mecanismul de calcul și ce se întâmplă din momentul obținerii amânării la plată?
Dobânda datorată de debitori, corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată, se capitalizează la soldul creditului existent. Până aici este clar: dacă, să spunem, dobânda aferentă ratelor acestor nouă luni înseamnă 900 de lei, această sumă va fi adăugată la suma totală a creditului și împărțită la perioada rămasă de rambursare.
Dar, dacă ratele aferente creditului principal vor fi adăugate în continuarea creditului, ca durată, acestea nu vor purta dobânzi? Prin urmare, nu se numește că dobânda va fi plătită de două ori, indiferent că o plătește statul (cum a tot vehiculat primul ministru), fie debitorul? Este a patra întrebare care trebuie să aibă un răspuns clar prin normele de aplicare.
Excepție la creditele ipotecare pentru care se plătește eșalonat până la maxim cinci ani, iar pentru contractele de leasing, de asemenea, sunt așteptate clarificări prin norme.
Buuun , obtin 5 luni aminare , apoi ratele aferente celor 5 luni prelungesc perioada de creditare sau se distribuie fara schimbarea datei de rambursare stabilita initial ( cred ca este foarte important acest lucru ) ?
Foarte bună și întrebarea dvs. În mod normal, banca ar trebui să stabilească împreună cu fiecare client în parte. Este foarte posibil că mulți dintre aceștia să opteze pentru o redistribuire pe parcursul actualei perioade de rambursare, asumându-și o creștere a ratei lunare, dar să nu depășească limita de timp stabilită prin contractul inițial. Cred că aici va depinde mult de procedurile și strategia și chiar puterea financiară a fiecărei bănci de a accepta astfel. Este însă o variantă care ar trebui să convină băncii, tocmai pentru că nu se va depăși această limită.
Posibilitatea ok ar fi , ca perioada creditului acordat sa se majoreze cu lunile suspendate, prin plata ratei cu dobanda aferenta creditului.
Spre de exemplu daca creditul este pe 12 luni, iar suspendarea este de 6 luni, sa se adauge in continoare perioada de 6 luni ce a fost suspendata..
Într-adevăr, lucrurile ar putea fi oarecum simple, dacă cele trei entități care au lucrat la această chestiune au agreat astfel: perioada de rambursare a creditului se majorează exact cu perioada pentru care debitorul a cerut amânarea, urmând ca la momentul final, să spunem peste 10 ani, când debitorul ar fi încheiat restituirea, să se aplice dobânda din acel moment. Sigur, este vorba despre dobânzile variabile. La contractele cu dobânda fixă, lucrurile par mai simple. Rămâne în discuție dobânda pe această perioadă de prelungire, de acum, o lună, două sau nouă, pentru care sunt două opțiuni: fie statul acoperă integral, pentru client dobânda aferentă celor una sau nouă rate, o plătește băncii și clientul nu are nicio obligație. Fie nu, și nici în acest caz clientul nu are nicio obligație acum, întrucât își va plăti la sfîrșit, la ratele normale, în prelungire. Din ce s-a explicat ieri, se înțelege că va fi dobândă plătită și acum, de către Stat, și atunci, de către client. Normele de aplicare vor veni cu mențiuni clare în acest sens. Așa ar trebui.