Rheinmetall își reduce estimările pentru 2026, deși veniturile au crescut cu 38%. Controversele contractelor din România
Gigantul german Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători europeni de armament, și-a redus pentru a doua oară în acest an estimările financiare pentru 2026. Decizia vine deși compania a înregistrat venituri și câștiguri mai mari decât anul trecut. Întârzierile unor contracte militare și ale livrărilor de muniție mută o parte din veniturile așteptate de Rheinmetall din 2026 în 2027.
Potrivit rezultatelor publicate joi, 5 noiembrie, de Rheinmetall, veniturile companiei au ajuns la 8,38 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026, cu 38% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Și rezultatul operațional, care înseamnă câștigul companiei din activitatea sa de bază înainte de anumite cheltuieli și impozite, a crescut cu 68%, până la 1,34 miliarde de euro.
Cu toate acestea, Rheinmetall se așteaptă acum să încheie anul cu venituri de aproximativ 13,2 miliarde de euro, față de cele 13,7-14,2 miliarde de euro estimate anterior. Diferența ajunge astfel până la un miliard de euro.
De ce își reduce estimările o companie care câștigă mai mult
Explicația ține de întârzierile unor proiecte militare. Unul dintre acestea este Arminius, programul prin care armata germană urmează să cumpere vehicule blindate Boxer. Rheinmetall a explicat că negocierile se află în etapa finală, însă contractul nu mai poate intra în execuție în acest an, așa cum se aștepta inițial.
Probleme au apărut și la livrările de muniție de artilerie. Unele loturi trebuie să treacă prin verificări înainte de a fi acceptate de clienți, iar procedurile durează mai mult decât era prevăzut.
Este a doua reducere a estimărilor din acest an
Problemele nu au apărut pentru prima dată în noiembrie. Rheinmetall își mai redusese estimările în august, după anularea programului german de fregate F126.
La începutul anului, compania anticipa venituri cuprinse între 14 și 14,5 miliarde de euro. În august, estimarea a fost coborâtă la 13,7-14,2 miliarde de euro, după ce anularea proiectului naval a redus veniturile așteptate pentru 2026 cu aproximativ 300 de milioane de euro.
Odată cu noua prognoză de venituri, Rheinmetall a redus și marja operațională estimată, de la 19% la 18,5%.
În 2025, Rheinmetall a avut venituri de aproximativ 9,94 miliarde de euro. Dacă noua estimare se confirmă, veniturile din 2026 ar fi cu aproape 33% mai mari.
A doua reducere a prognozei a provocat îngrijorare în rândul investitorilor. Acțiunile companiei au scăzut puternic joi, după anunțarea noilor estimări, semn că piața urmărește nu doar numărul comenzilor, ci și capacitatea Rheinmetall de a le transforma în venituri.
Comenzile rămân mari, dar au scăzut față de vară
Rheinmetall are în continuare numeroase proiecte de realizat. La sfârșitul lunii septembrie, valoarea comenzilor și acordurilor-cadru ajunsese la aproximativ 78 de miliarde de euro, față de 56,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Totuși, suma este mai mică decât la sfârșitul lunii iunie, când compania raporta 80,5 miliarde de euro.
Este important de înțeles că aceste sume nu reprezintă bani deja încasați. Ele includ atât comenzi ferme, cât și acorduri în baza cărora clienții pot solicita livrări în viitor.
De exemplu, atunci când un stat cumpără sute de vehicule militare, producția și livrarea lor pot dura mai mulți ani. Banii nu sunt înregistrați automat și integral ca venituri în momentul anunțării contractului.
Compania câștigă mai mult, dar cheltuiește și mai mulți bani
O altă informație importantă din raport este că Rheinmetall a avut un flux de numerar liber operațional negativ de aproape 1,7 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026. În aceeași perioadă a anului trecut, valoarea era tot negativă, dar mai mică, de aproximativ 798 de milioane de euro.
Acest indicator arată, în linii mari, câți bani rămân disponibili din activitatea companiei după cheltuielile și investițiile luate în calcul. O valoare negativă nu înseamnă automat că firma înregistrează pierderi.
Rheinmetall a explicat că a avut nevoie de mai mulți bani pentru stocuri și pentru pregătirea producției, în condițiile în care încearcă să răspundă unui număr tot mai mare de comenzi. În plus, în perioada similară din 2025, compania beneficiase de plăți în avans mai mari din partea clienților.
Compania se așteaptă totuși ca fluxul de numerar liber operațional să redevină pozitiv pentru întregul an 2026, chiar dacă a renunțat la obiectivul anterior privind transformarea rezultatului operațional în numerar.
Contractele Rheinmetall din România: controverse privind atribuirea și probleme la recepție
În România, contractele Rheinmetall au generat controverse atât în privința modului de atribuire, cât și a respectării cerințelor tehnice. Atribuirea fără licitație a unor contracte de miliarde prin programul european SAFE era criticată în contextul concentrării unei părți importante a achizițiilor la grupul german. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu reproșa autorităților că nu valorifică suficient aceste cheltuieli pentru a obține un sprijin mai consistent al partenerilor pentru securitatea României.
Autoritățile au invocat, în schimb, beneficiile pentru industria locală. Într-un interviu din 20 mai 2026, ministrul Apărării Radu Miruță susținea că Rheinmetall are obligația de a construi fabrici și de a produce în România și că aproximativ 60% din banii direcționați către companie se întorc în economia românească. Ministrul a respins și afirmațiile privind o scumpire a contractelor cu aproximativ 30%, argumentând că prețurile trebuie comparate în funcție de configurația echipamentelor și de locul producției.
Un caz distinct privește modernizarea sistemelor antiaeriene Oerlikon GDF 103, în baza unui contract-cadru de 328 milioane de euro atribuit de Romtehnica în decembrie 2023. Acesta vizează patru sisteme, formate din 24 de tunuri antiaeriene, și este anterior achizițiilor prin SAFE. Potrivit informațiilor apărute în presă la 23 septembrie 2026, pe baza unor documente și răspunsuri ale MApN, primele două sisteme nu trecuseră testele de recepție, deși ar fi trebuit livrate în aprilie.
Conform aceleiași relatări, unele subsisteme nu îndeplineau integral cerințele tehnice, iar Rheinmetall își asumase înlocuirea lor, invocând probleme tehnice și dificultăți în lanțul de aprovizionare. România aplicase penalități pentru întârziere, care urmau să continue până la recepția fără obiecții.
De ce contează întârzierile pentru industria de apărare
Rheinmetall beneficiază de creșterea cheltuielilor militare din Europa, într-o perioadă în care tot mai multe state investesc în muniție, vehicule blindate și sisteme de apărare.
În primele nouă luni din 2026, divizia de armament și muniție a înregistrat venituri de aproximativ 2,7 miliarde de euro, cu 34% mai mult decât anul trecut. În cazul sistemelor de apărare antiaeriană, veniturile au crescut cu 63%, până la 731 de milioane de euro.
Aceste rezultate arată că cererea pentru echipamente militare rămâne ridicată. Dar comenzile mari înseamnă și fabrici care trebuie extinse, materiale care trebuie cumpărate, angajați noi și echipamente care trebuie testate înainte de livrare.