Carieră & Pensii

ANPC a descoperit nereguli la influencerii din România. 70% dintre cei verificați care au folosit AI nu au informat publicul


Când un influencer laudă un produs, nu este întotdeauna clar dacă își spune sincer părerea sau face o reclamă plătită. Mai nou, nici imaginile pe care le vedem nu sunt neapărat reale. Verificările ANPC arată că unii influenceri din România nu le spun clar urmăritorilor când fac reclamă sau când folosesc conținut modificat cu inteligență artificială. Problema apare și în alte țări, iar Uniunea Europeană pregătește noi reguli pentru protejarea consumatorilor.

Tânără care se filmează cu telefonul mobil.
ANPC a descoperit nereguli în activitatea influencerilor din România. Foto: arhivă

ANPC a analizat activitatea a zece influenceri din România, în cadrul unei acțiuni internaționale de monitorizare desfășurate între 23 martie și 8 aprilie 2026. Potrivit unui comunicat publicat pe 2 iulie, toți cei verificați publicau conținut comercial, însă unii nu marcau constant reclamele sau colaborările plătite.

Autoritatea a verificat și folosirea inteligenței artificiale. Dintre influencerii care au utilizat materiale generate sau modificate cu AI, 70% nu au informat publicul despre acest lucru.

Reclamele ascunse, o problemă și în alte țări

Verificările din România au făcut parte dintr-o acțiune internațională organizată de Rețeaua Internațională pentru Protecția Consumatorilor și Aplicarea Legislației (ICPEN).

Potrivit datelor prezentate de ANPC, la nivel internațional au fost verificați 228 de influenceri. Dintre aceștia, 92% publicau conținut comercial, însă numai unul din cinci marca în mod corespunzător reclamele.

Situația fusese identificată și într-o verificare anterioară a Comisiei Europene. La sfârșitul anului 2023, autoritățile de protecție a consumatorilor au analizat postările a 576 de influenceri, iar rezultatele au fost publicate în februarie 2024.

Dintre cei verificați, 97% publicau conținut comercial, dar numai 20% îl indicau sistematic drept publicitate. Verificările au fost realizate de autorități din 22 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Norvegia și Islanda.

Cum poate fi păcălit un consumator

Mulți oameni aleg să cumpere produse după ce le văd prezentate pe rețelele sociale, fără să știe întotdeauna că în spatele recomandării există o colaborare plătită. Ceea ce pare o simplă părere personală poate fi o reclamă pentru care influencerul a primit bani, produse sau alte beneficii. Atunci când acest lucru nu este precizat, consumatorii pot lua decizii de cumpărare fără să aibă toate informațiile.

În România, Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte reglementează inclusiv situațiile în care consumatorilor le sunt ascunse informații importante pentru o decizie de cumpărare. Legea interzice și folosirea unui conținut editorial pentru promovarea unui produs, atunci când comerciantul a plătit pentru acea promovare, fără ca acest lucru să fie clar pentru consumator.

Persoanele care consideră că au fost induse în eroare printr-o reclamă pot depune o reclamație la ANPC, care poate verifica situația în raport cu legislația.

Ce obligații au influencerii din România

Influencerii care promovează produse sau servicii în cadrul unor colaborări comerciale trebuie să informeze clar publicul despre caracterul publicitar al conținutului. Obligația nu privește doar colaborările pentru care primesc bani, ci poate include și situațiile în care primesc produse sau servicii în schimbul promovării.

 O decizie a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), intrată în vigoare din 27 septembrie 2026, stabilește condițiile în care anumite canale ale creatorilor de conținut trebuie să fie notificate autorității.

Potrivit Deciziei CNA nr. 116/2026, obligația apare numai dacă sunt îndeplinite cumulativ criteriile și condițiile prevăzute de document.

Printre acestea se numără existența a cel puțin 100.000 de urmăritori sau abonați, inclusiv cumulat pe mai multe platforme, publicarea a minimum 24 de materiale audiovizuale în ultimele 12 luni și obținerea unor beneficii din activitatea desfășurată.

De asemenea, canalul trebuie să se adreseze publicului din România și să îndeplinească și celelalte criterii legate de caracterul comercial, responsabilitatea editorială și modul de organizare a conținutului.

Pentru creatorii existenți care îndeplinesc toate condițiile, termenul de notificare este de 60 de zile de la intrarea în vigoare a deciziei, respectiv până spre sfârșitul lunii noiembrie.

CNA a precizat că această decizie nu modifică regulile privind publicitatea, care sunt deja prevăzute de Legea audiovizualului și de Codul audiovizualului. Nerespectarea obligațiilor aplicabile poate atrage sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare.

Când trebuie anunțat că o imagine este creată cu AI

Începând cu 2 august 2026 s-au aplicat și obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 din Regulamentul european privind inteligența artificială.

Regulile fac diferența între companiile care dezvoltă sisteme AI și persoanele sau firmele care folosesc aceste sisteme pentru a crea și publica anumite materiale.

Potrivit regulamentului, furnizorii sistemelor care generează imagini, videoclipuri, înregistrări audio sau texte artificiale au obligații privind marcarea conținutului într-un format care permite identificarea automată a acestuia.

Pentru sistemele introduse pe piață înainte de 2 august 2026, regulamentul prevede un termen de tranziție până la 2 decembrie 2026 pentru respectarea acestei obligații.

În schimb, persoanele sau companiile care folosesc inteligența artificială pentru a genera ori modifica materiale de tip deepfake trebuie să informeze publicul, în condițiile prevăzute de regulament, că imaginile, videoclipurile sau înregistrările audio au fost create ori modificate artificial.

Uniunea Europeană pregătește noi reguli pentru publicitatea online

Pe lângă obligațiile deja existente, Comisia Europeană ar urma să prezinte miercuri, 11 noiembrie, o nouă propunere legislativă, denumită Digital Fairness Act, prin care urmărește să combată practicile comerciale incorecte din mediul online.

Potrivit unor documente preliminare consultate de agenția AFP, proiectul ar putea introduce cerințe mai stricte privind marcarea reclamelor și a colaborărilor comerciale realizate de influenceri.

Citește în continuare