Este nevoie ca antreprenorii și autoritățile să elaboreze cea mai complexă strategie pe termen lung pentru a rezolva criza forței de muncă înalt și mediu calificate din România.
Deficitul total de forță de muncă în România este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an și s-ar putea dubla în următorii patru ani, reiese din “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România. Dacă actualele tendințe se vor menține, populația ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016, la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, și la 7,3 milioane de persoane în anul 2030.
Din studiul comandat de Confederația Patronală Concordia și realizat de KPMG în colaborare cu Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române reies două aspecte foarte clare. Pe de o parte, deficitul actual al forței de muncă din România, de 300.000 de persoane, ar putea ajunge la circa 549.000 în 2023. Pe de altă parte, în acest context, în următorii cinci ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă.
Acest necesar nu poate fi acoperite din resursele de muncă interne dacă nu se iau măsuri în cel mai scurt timp – Cristina Chiriac
În document se mai arată că circa 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piața muncii, nici în sistemul educațional, iar numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi, în timp ce populația ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030.
De exemplu, peste 5000 de locuri de muncă disponibile doar în Cluj-Napoca. Capitala Transilvaniei este unul dintre oraşele României care duce o acută lipsă de forţă de muncă. Domeniile sunt diverse, dar cea mai căutată profesie este cea de programator. Cum facem să atragem personal calificat, care este tendinţa pieţei muncii, cum îi convingem pe cei din conducerea marilor companii să nu îşi mute producţia în alte ţări.
România se confruntă cu un accentuat declin demografic, în condițiile scăderii natalității, creșterii deceselor, dar și al numărului de români care au plecat din țară. Se poate vorbi, prin urmare, despre cea mai serioasă criză a forței de muncă de după 1989.
Declinul demografic al României este depăşit în UE doar de către Letonia (-7.5‰), Bulgaria şi Croaţia (ambele cu -7.1‰). La polul opus se află Malta (+36.8 la 1.000 de locuitori), urmată de Luxemburg (+19.6‰), Irlanda (+15.2‰) şi Cipru (+13.4‰).
Necesitatea adoptării a unor măsuri concrete, care să conducă la stoparea declinului demografic și reducerea deficitului de forță de muncă, spune Cristina Chiriac, preşedinte CONAF, se impune aproape fără alte argumente. Antreprenorii și autoritățile în domeniu ar trebui să găsească calea comună de dialog pentru o strategie coerentă și completă. Obiectivul principal este acela de a rezolva criza forței de muncă din România, pe termen lung.
Cristina Chiriac vorbește la Adevarul Financiar Live despre cea mai acută criză a forței de muncă din ultimii 30 de ani din România:
Studiul “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România” arată că principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forței de muncă sunt declinul demografic și migrația. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depășit 1.000.000 de locuitori. În condițiile menținerii impactului semnificativ al migrației nete (oficiale), populația totală a țării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane în anul 2016, la 19,2 milioane în anul 2020 și la 18 milioane de persoane în anul 2030.
