Zona metropolitană, București-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial peste 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel național, nu beneficiază încă de fonduri europene.
Cea mai simplă pârghie pentru relansarea afacerilor mici, grav afectate de criza COVID-19, este accesarea fondurilor europene, prin care acestea pot fi susținute și accesate, în opinia Conferderației Naționale a Antreprenorilor Femei din România (CONAF).
La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
Prin prisma acestei centralizări, Bucureștiul și Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiție ale majorității axelor de finanțare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbție foarte bună și evaluând necesitatea de finanțare către celelalte regiuni mai puțin dezvoltate.
În situația în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona București – Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din țară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară.
Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicații pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii și economia să își revină mult mai rapid – Cristina Chiriac, președinte CONAF
Anul trecut România a atras cu puțin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creșterea procentului de absorbție, CONAF crede că singura soluție este ca firmele din București-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanțare.
Peste 270.000 de companii ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbție va crește și astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel național, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exercițiul financiar următor și ar conduce implicit la reinserția persoanelor aflate în șomaj tehnic, de exemplu, și revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exercițiile financiare anterioare, iar interesul României, ca stat membru, este de a stimula inițiativele private și crerea unui parteneriat public-privat puternic, pentru a atrage cât mai multe fonduri.
Noul exercițiu financiar, cu sume considerabile, presupune o reformă structurală atât la nivelul părții publice cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să își regândească modelul de business. ”Cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanțare europeană, cu atât România va ieși câștigătoare din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii”, este de părere Cristina Chiriac.
Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureștiul și Ilfovul dețin peste 20% din totalul acestora, situându-se astfel în top. Același lucru se poate observa și în cazul suspendărilor și radierilor.
CONAF – www.conaf.ro, reuneşte interesele femeilor antreprenori, promovează și susține antreprenoriatul românesc și stabilește căi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. Confederația a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business. Astăzi 28,9% din antreprenorii români sunt femei, iar vocea femeilor antreprenor trebuie să se facă auzită. CONAF s-a născut prin asocierea a 2 Federații patronale, 6 Patronate și 5 Asociații naționale.
