Monica Felea și Ștefan Bradea nu au avut de la bun început o strategie de business însă, ”orbiți” fiind de dragostea pentru film, au riscat și au pornit Bad Unicorn, o afacere cu filme de artă.
Cunoșteau industria, știau cum se face un film, nu s-au pregătit în mod special, cu tactici și strategii de abordare a pieței. Totul a plecat simplu, într-un moment inspirat de un film unguresc care le-a plăcut foarte mult. ”Avea exact mesajul pe care voiam să-l transmitem oamenilor, empatia și nevoia de a-i înțelege pe cei de lângă noi înainte de a-i judeca”, povestește Monica.
Astfel s-a născut Bad Unicorn, în 2017, compania pe care au fondat-o împreună, cu dedicație specială pentru publicul care caută ceva mai mult decât entertainementul.
În România nu există o rețea de arthouse-uri sau educație cinematografică în școli, foarte puțini oameni ajung să știe că există și un alt timp de film decât cel pe care îl vezi la mall.
Așa că una dintre principalele provocări întâmpinate încă de la început de cei doi fondatori a fost preferința publicului roman pentru filmele de Hollywood, românii neavând o tradiție a filmelor de artă.
Obiceiul românilor de a merge la film a fost pierdut odată cu prăbușirea rețelei de cinematografe de stat – Monica Felea
Deși rețeta cea mai sigură a unui astfel de business este distribuirea filmelor cu autor consacrat, jumătate dintre producțiile distribuite de Bad Unicorn sunt ale unor regizori debutanți. Pentru achiziția drepturilor de difuzare, cei doi fondatori merg la piețele de film, organizate în cadrul festivalurilor mari.
Pe piața filmelor de autor, în Româia își desfășoară activitatea cinci firme importante, Bad Unicorn având o cotă de piață de 3%. „Am ajuns pe piață în urmă cu trei ani, cea mai veche firmă de profil își desfășoară activitatea din ’97“, explică Monica Felea.
Ca medie, profitul înregistrat din vânzarea biletelor din cinematografe ajunge în procent de 60% la cinematograf și 30-40% la distribuitor, după ce se scad taxele către stat.În 2019 bad Unicorn a înregistrat o cifră de afaceri de 70 de mii de euro.
Statisticile arată că, în prezent, doar 1% din populația României ajunge (o dată pe an) la cinematograf. Explicația acestei cifre minuscule rezidă în numeroasele schimbări, de după 1989, în obiceiurile de consum ale românilor în materie de entertainment vizual. Dar și pentru că rețeaua de cinematografe de stat a intrat în faliment și, în afară de mall-uri, există acum prea puține cinematografe independente.
„Au rămas doar 13 din sute de cinematografe și nici acestea nu sunt funcționale tot timpul”, spune Monica Felea. Iarna se închid pentru că este mai mare facture la încălzire decât profitul. Noi lucrăm și cu multiplexurile, altfel am ajunge să distribuim filmele doar în trei orașe. România are 96 de cinematografe, cu tot cu mall-uri și cu cele care au o singură sală.
