Sunt pregătite companiile românești de raportare pe noua directivă europeană DAC?

Legislație fiscală

DAC 6 introduce obligații de raportare a unor aranjamente transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă. Aceste aranjamente sunt identificate în baza unor anumite criterii, denumite semne distinctive.

Primul termen de raportare a aranjamentelor transfrontaliere, potențial agresive fiscal, în baza Directivei 2018/822, care vizează schimbul automat de informații privind aranjamentele transfrontaliere raportabile (DAC 6) este 30 iulie 2020. Iar până pe data de 31 august 2020 vor trebui raportate, retroactiv, toate aranjamentele raportabile a căror primă etapă a fost implementată în perioada 25 iunie 2018 – 1 iulie 2020.

România face primul pas pentru implementarea acestei directive, prin publicarea proiectului de ordonanță pentru transpunerea în legislația națională.

Textul proiectului de lege, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe în data de de 9 ianuarie 2020, urmează, în principal, textul directivei. DAC 6 se va transpune în legislația românească în Codul de Procedură Fiscală. Un prim aspect important este faptul că nu s-a extins aria obligațiilor de raportare, așa cum am văzut că s-a întâmplat în alte state, de exemplu, în sfera TVA (cum este cazul în Polonia și Ungaria) sau raportarea tranzacțiilor domestice (Polonia). Obligațiile de raportare rămân în sfera impozitului pe profit, impozitului pe venit și a impozitului pe veniturile nerezidenților.

Criteriile, prevăzute în anexa la Directivă, sunt complexe, definite generic și chiar, în unele cazuri, subiective. Astfel, la o primă vedere, multe societăți pot considera că niciunul dintre aranjamentele transfrontaliere pe care le desfășoară nu intră în sfera DAC 6, sau, viceversa, pot considera că toate aranjamentele trebuie raportate, cu atât mai mult cu cât nu există un prag minim valoric al aranjamentelor care trebuie raportate.

Unele state membre, precum Olanda sau Belgia, au emis deja ghiduri de aplicare a DAC 6 în care se explică modalitatea în care trebuie interpretate semnele distinctive. Alte state membre au declarat că vor reveni în perioada imediat următoare cu astfel de ghiduri (de ex. Franța, Germania, Spania). Și în România se va publica un ghid care va detalia aspectele referitoare la interpretarea semnelor distinctive, însă, până la acest moment, nu a fost precizat un termen pentru publicarea acestui ghid.

În mod special, va fi interesant de văzut dacă acest ghid pentru interpretarea DAC 6 va include detalii privind modalitatea în care se efectuează testul beneficiului principal. Beneficiul principal este unul dintre criteriile în funcție de care se evaluează obligația de raportare – mai precis, un aranjament poate fi raportabil dacă unul dintre beneficiile principale urmărite în implementarea tranzacției a fost obținerea unui avantaj fiscal. Majoritatea statelor membre au publicat deja detalii cu privire la maniera în care se interpretează și se documentează testul beneficiului principal în contextul DAC 6.

Astfel, considerăm că un ghid de interpretare a noțiunii de beneficiu principal ar fi foarte util, întrucât, în legislația din România, nu există niciun fel de îndrumare până la acest moment, ceea ce în practică generează multă nesiguranță, dispute și chiar abuzuri.

Ca regulă generală, raportările în baza DAC 6 vor trebui efectuate într-un termen de 30 zile fie de către intermediari (de ex. consultanți fiscali, avocați, experți contabili, consultanți financiari, instituții financiare etc.), fie de către contribuabilii înșiși, în anumite condiții.

Anumiți intermediari pot fi exceptați de la obligația de raportare în baza privilegiului profesional, însă, aceștia vor avea obligația de a notifica intermediarul sau contribuabilul relevant cu privire la obligația de raportare. Iar obligația de raportare va reveni fie unui alt intermediar, dacă există, fie chiar contribuabilului.

Proiectul de lege prevede următoarele amenzi pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare DAC 6:

  • De la 20 mii la 100 mii lei pentru neraportare sau raportare cu întârziere;
  • De la 10 mii la 50 mii lei pentru raportarea de informații incorecte sau incomplete sau
  • De  la 5 mii la 30 mii lei pentru neîndeplinirea de către intermediarul scutit a obligației de notificare a altui intermediar sau a contribuabilului relevant privind obligația de raportare.

Cu privire la cuantumul amenzilor, România se situează în eșalonul inferior la nivelul Uniunii Europene, unde întâlnim amenzi cuprinse între 3.300 EUR (Estonia) și 5 milioane EUR (Polonia).

Informațiile care vor trebui raportate către autorități sunt foarte complexe și detaliate. Acestea includ, printre altele: date de identificare ale intermediarilor/contribuabililor, detalii privind semnul distinctiv îndeplinit, un rezumat al aranjamentului raportabil, valoarea aranjamentului, statele membre vizate de aranjament, alte persoane care pot fi afectate de aranjament etc.

Ulterior colectării acestor informații, România va schimba în mod automat informațiile cu celelalte state membre în fiecare trimestru. Primul schimb de informații va avea loc în data de 31 octombrie 2020. După analizarea informațiilor colectate, autoritățile fiscale din statele membre vor avea o vedere de ansamblu cu privire la aranjamentele transfrontaliere desfășurate de companii și vor putea reacționa în timp real, fie prin modificări legislative, fie prin inițierea de controale fiscale.

Chiar dacă obligația de raportare este în primul rând a intermediarilor, companiile ar trebui să fie direct interesate să știe ce informații raportează aceștia. Altfel, se pot expune la riscuri – fie că intermediarii raportează incorect sau incomplet, fie că sunt mai mulți intermediari care raportează informații divergente.

Având în vedere termenul scurt de raportare (30 de zile), atunci când sunt mai mulți intermediari, aceștia probabil nu vor avea timp să identifice dacă același aranjament va mai fi raportat și de un alt intermediar. De aceea, recomandăm ca acest proces să fie monitorizat și coordonat de către companii.

Termenul de raportare de 30 de zile se calculează după una dintre următoarele situații:

  • din ziua următoare datei la care aranjamentul raportabil este pus la dispoziție în vederea implementării; sau
  • din ziua următoare datei la care aranjamentul raportabil este pregătit pentru implementare; sau
  • din momentul în care a fost făcut primul pas în demersul de implementare a aranjamentului raportabil.

Având în vedere cele de mai sus, inclusiv faptul că publicarea ghidului de aplicare DAC 6 s-ar putea să mai întârzie, primul termen de raportare nu este foarte departe. Mai mult, primele termene de raportare vor fi în perioada concediilor de vară (ceea ce poate întârzia comunicarea cu intermediarii/obținerea informațiilor necesare pentru raportare). Prin urmare, vă recomandăm următoarele:

  • Informați-vă cu atenție cu privire la regulile DAC 6;
  • Începeți de pe acum analiza tuturor aranjamentelor/modificărilor de aranjamente existente pentru care decizia de a implementa a avut loc după data de 25 iunie 2018;
  • Pregătiți o procedură internă pentru a identifica aranjamentele raportabile, pentru a stabili modalitatea de documentare, pentru definirea rolurilor și a responsabilității interne, inclusiv pentru gestionarea comunicării cu intermediarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.