Populația realizează aproape un sfert din valoarea adăugată brută creată în economia românească

Populația, denumită statistic și fiscal “gospodăriile populației”, are un rol important și complex în asigurarea unei creșteri economice ridicate și sustenabile, rol prea puțin evidențiat în analizele de specialitate.

Din punct de vedere economic, referirile sunt cu deosebire la contribuția sa în calitate de forță de muncă și plătitoare de impozite. De asemenea, rolul economico-social al gospodăriilor populației este evidențiat și prin prisma cheltuielilor sale de consum. Mai puțin vizibilă este contribuția populației la investiții, precum și activitatea sa economică, în urma căreia rezultă un produs intern brut și o valoare adăugată brută, decisive pentru evoluția macroeconomică. În același timp, nu trebuie uitat că bunăstarea populației este, finalmente, rezultatul acțiunilor sale complexe, în calitatea de forță de muncă utilizată, dar și de întreprinzător și investitor.

Apartenta minimizare a rolului economic al populației, prin accentuarea calității sale de consumator, este generată nu numai de predominanța evaluării macroeconomice și econometrice din punct de vedere al cererii ci și pentru că însuși sistemul conturilor naționale operează cu o astfel de ierarhizare, în defavoarea rolului economic al populației. Deși gospodăriile populației reprezintă al doilea sector economic ca importanță după cel al societăților comerciale, statistica definește “gospodăriile populației” ca având ca funcție principală consumul și în subsidiar pe cea producătoare de bunuri și servicii nefinanciare. Resursele sectorului provin din remunerarea muncii, din transferuri efectuate de la celelalte sectoare instituționale și din încasări din vânzarea producției proprii.

În ultimii ani, populația și-a majorat semnificativ contribuția sa la valoarea adăugată brută realizată în economia românească.

În anul 2018, gospodăriile populației au realizat o valoare adăugată brută în sumă de 198 mld. lei, adică 23% din valoarea adăugată brută creată în economia romanească (860,7 mld. lei). Ponderea în produsul intern brut (952,4 mld. lei în anul 2018) a fost de 21%. În anul 2016 ponderea producției realizate de populație, în valoare adăugată brută totală, depășea 24%.

Specificul proprietății din agricultură, respectiv predominanța gospodăriei țărănești, activitățile pe cont propriu, îndeosebi din comerțul agroalimentar și sectorul imobiliar fac ca în România să se înregistreze una din cele mai ridicate contribuții ale populației la valoarea adăugată brută din Uniunea Europeană. Ponderea gospodăriilor populației în valoarea adăugată brută era sub 20% în majoritatea statelor europene: 13,6% în Ungaria, 16,4% în Cehia, 16,9% în Germania, 18,6% în Portugalia, 15,5% în Franța. Doar în două țări se înregistrau contribuții superioare, tări cu structure economice asemănătoare României, respectiv: în Italia (26%) și în Polonia (24,3%).

Activitatea economică a populației este la aproximativ 40% din cea a societăților nefinanciare. În anul 2016 raportul dintre valoarea adăugată brută creată de gospodăriile populației și valoarea adăugată brută creată de societățile nefinanciare era de 0,41%, iar în anul 2018 de 0,39%. Pentru înțelegerea importanței gospodăriilor populației și a expresivității raportului de mai sus, menționăm că în sectorul economic și instituțional “Gospodăriile populației” sunt incluse persoanele fizice autorizate (PFA), asociațiile familiale și persone fizice care desfășoară activități economice în mod independent și nu în ultimul rând cei ce au profesii liberale (avocați, medicii de familie etc). În acest context este de evidențiat că în România își desfășoară activitatea aproape 290 mii de întreprinzători privați și peste 380 mii PFA-uri, cee ce înseamnă o depășire importantă a numărului de întreprinderi active din economia națională (circa 526 mii unități).

De aceea, atunci cand se abordează problematica economiei reale, a mediului de afaceri sau a sectorului privat în ansamblul său, nu trebuie făcut abstracție de existența unor politici și mecanisme de sprijin specific întreprinzătorilor individuali, respectiv pentru “gospodăriile populației”.

Revenind la proporții, consider că potențialul acestui sector este relevat și de dinamica și calitatea rezultatelor sale. În ultimii 10 ani, valoarea adăugată brută creată de populație aproape că s-a dublat, de la 101,2 mld. lei în anul 2009 la 198,3 mld. lei în anul 2018. Valoarea adăugată brută creată de societăți a crescut cu 69%, respectiv de la 302 mld. lei în anul 2009, la 510 mld. lei în anul 2018.

A două caracteristică a gospodăriilor populației, mai puțin evidențiată, este accea de investitor important în economia românească. În general, activitatea investițională este analizată din perspectiva provenienței finanțării: investiții publice și investiții private, în care este inclusă și contribuția populației, desi există diferențe majore între investițiile private ale societăților și investițiile private realizate de gospodăriile populației.

Gospodăriile populației reprezintă al doilea sector institutional care investește și contribuie substantial la formarea brută de capital fix din economie, în timp ce contribuția sectorului public a fost de doar 12,7 %. Principalul investitor a continuat să fie ”societățile nefinanciare”, cu o pondere de 62%. Semnificativ pentru înclinația ridicată a populației pentru investiții este și faptul că acest sector institutional are o rată a investiției superioară ratei de investiții a administrației publice și apropiată de cea a societăților comerciale. În anul 2018 gospodăriile populației înregistrau o rată a investiției de circa 24% față de numai 20,4% în cazul sectorului pubic. Prin urmare creșterea veniturilor populației, are din ce în ce mai mult impact sustenabil asupra creșterii economice prin majorarea investițiilor în gospodării (evident că ponderea o au investițiilor imobiliare).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *