Nu există o rețetă câștigătoare acum care să poată fi aplicată economiei

Online banking

Analizând primele măsuri economice comunicate de Guvernul României, sunt câteva chestiuni de comentat pe marginea lor. Raportate la bugetul nostru nu este de ici -de colo, însă ca sa înțelegem mai bine cum stau lucrurile din punct de vedere economic, cred că este nevoie de ceva mai mult.


În mod normal orice economie, în fața unei recesiuni, adoptă două tipuri de intervenții, prin măsuri specifice, în zona monetară și în zona fiscală. Cu alte cuvinte, una privește politica monetară, si asta se referă la cantitatea de bani care se varsă în piață, iar aici nu prea am vazut măsuri din partea BNR.

Prin reducerea dobânzii de referință poti creste masa monetară care să meargă in zona de investiții. Desi, dacă ne luăm după teoria lui Keynes, aceasta spune că nu este neapărat cea mai eficientă, însă eu aș spune că nu este cea mai eficientă în economiile în care există bani, noi va trebui sa apelam, cel mai probabil, la împrumuturi pentru a face reducerilor de încasări la nivel de buget de stat.


Al doilea palier este cel al poticii fiscale și cred că acum este momentul ca toate contractele care se află în evaluare, pentru proiecte mari, să fie finalizate în următoarele doua luni, cu prioritate. De ce? Pentru că politica fiscală are rolul de a crește cheltuielile guvernamentale, în mod special în investiții si aici vorbim despre proiecte mari care pot absorbi forța de munca excendentară.

În acest fel poți să pui presiune și pe dezvoltarea unor ramuri industriale care pot absorbi o parte din șocul prezent. De asemenea, acest gen de măsuri poate susține producția industrială și acum și pe viitor, altfel sunt puține șanse să supraviețuim economic.

Tot la nivel de politic[ fiscală se pot adopta măsuri în direcţia reducerii taxelor și, în mod special a celor pe venit, în ideea că rămân mai mulți bani în buzunarele oamenilor, care ar putea merge către consum. Dar în cazul acesta problema pe care ar avea-o statul, în situația de față este blocajul, aproape total, al uneia dintre ramurile importante ale economiei naționale, comerțul.

Cred cu tărie că este nevoie în continuare de măsuri care să încurajeze investițiile. Criza asta aduce și ceva bun, zic eu, și poate ne gândim în viitor la încurajarea dezvoltării unor sectoare industriale si nu doar de comerț sau servicii. Sunt convins că mai este nevoie și de alte măsuri si nu trebuie să se oprească aici, iar orice comparație cu alte țări sau economii este inutilă. Stay safe si cred ca putem trece peste asta.

Cât despre zona startup-urilor, de care mă ocup în mod special, este clar că vine o perioadă dificilă. Teoretic nu suntem încă în recesiune, ci anticipăm apariția unei recesiuini. În acest context, cred că există și oportunități.

Trebuie sa menționez că nu există o rețetă câștigătoare care să poată fi aplicată pentru salvarea economiei. Cu atât mai mult în cazul nostru, unde avem o economie destul de fragilă, dependentă de finanțarea de la stat. De fapt, riscul major este reprezentat exact de acest lucru: existența prea multor programe de “asistență socială” destinate mediul antreprenorial.

Acum cred că este momentul pentru a se pune bazele unor instrumente cu adevărat utile sectorului startup-urilor.

Personal, nu aș da bani direct sectorului, deoarece este foarte greu de controlat, ci mai degrabă aș capacita instituții financiare, și aici mă refer la instituții de microcreditare care pot acorda și gestiona credite mici. Pe de altă parte, se pot folosi și de instrumentele de garantare existente la nivelul Uniunii Europene, aș merge către bănci și aș crea sisteme de finanțare de tip revolving.

Pentru IMM-utile mari, se poate acționa la nivel de instituții de garantare și contragarantare. Mai mult, ar putea fi create, alături de instituții de asigurare, instrumente care să ajute sectorul aflat în dificultate.

Repet, nu statul ar trebui să gestioneze acești bani, și asta nu pentru că am intra într-o teorie a conspirației, ci pentru că statul nu are obiective de eficiență. Și acest lucru ne-a fost demonstrat de-a lungul timpul de cât de bine sunt implementate programele de susținere a sectorului IMM-urilor. Avem doar infuzie de capital, însă nu măsurăm eficiența acestei infuzii de capital.

Ce poate să facă guvernul repede?

  • Să identifice entitățile care pot oferi microcreditare și să le capaciteze pentru a accesa capital care să fie pus în piață
  • La rândul lor aceste entități să poată accesa instrumente de timp EaSI – Employement and Social Innovation –
  • Capacitarea sistemului bancar prin posibilitatea de a oferi credite cu dobândă zero
  • Facilități de garantare, acționarea la nivel de instituție de Contragarantare și determinarea BNR de recunoaștere a acesteia ca instrument diminuator de risc, prin care scade presiunea pe companii în ceea ce privește garanțiile pe care trebuie să le prezinte
  • Crearea unui fond de investiții care poate să deschidă diverse linii de finanțare pe sectoare de activitate
  • La nivel de fiscalitate, să se intervină cu re-eșalonări de taxe, nu cu scutiri sau anulări.

Acestea sunt doar câteva măsuri și trebuie bine gândite, nu luate în panică și îngrabă. Execuția și modul de implementarea contează pentru un impact cât mai bun.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *