Criza actuală va fi mai gravă decât cea din anii 2008 – 2010, este ceea ce auzim frecvent în această perioadă din partea multor analiști financiari și întrebarea este cât de mult va afecta piața muncii.
Totodată, vedem că efectele negative generate de COVID-19 s-au resimțit puternic încă de la începutul stării de urgență, multe companii și industrii fiind puternic afectate și se așteaptă ca impactul să fie mai mare în perioada următoare.
Activând de peste 14 ani în executive search și recrutare, ne-am confruntat pe piața muncii și cu criza din perioada 2008 – 2010 și observ acum multe asemănări, dar și diferențe între cele două crize, diferențe care pot atenua impactul negativ.
Frica, îngrijorarea și nesiguranța sunt, din păcate, la fel de prezente ca în 2008, atât în rândul angajaților, cât și al angajatorilor. Angajații nu au siguranța locului de muncă, iar angajatorii nu-și mai pot face planuri decât pe termen scurt. Restructurări, șomaj tehnic, șomaj și scăderi salariale au existat atât în 2008, cât și acum. În ambele situații am văzut o serie de măsuri din partea statului pentru a ajuta angajații și companiile. Dar lecția crizei precedente a fost clară și ne-a arătat că nu este suficient să acorzi anumite facilități fiscale sau sprijin financiar nesustenabil, ci sunt necesare măsuri calibrate pe nevoile reale ale mediului de afaceri și ale populației.
Atât companiile, cât și angajații au nevoie de predictibilitate. Ne confruntăm deja cu o criză a angajaților buni, la fel ca în 2008. Angajații mai puțin buni au fost dați afara, iar cei buni nu sunt interesați de schimbarea locului de muncă dacă au un job stabil.
De asemenea, cererea angajatorilor a crescut pentru serviciile de restructurare, eficientizare și audit management, la fel ca în 2008. Recrutările, însă, au scăzut în proporție de circa 40%, similar cu 2008.
Totodată, mulți angajatori vor renunța să angajeze expați și se orientează spre manageri români din motive financiare, expații având un pachet salarial mai crescut în comparație cu cel al unui român. În plus, față de perioada 2008 – 2010, piața s-a maturizat, românii din top management au învățat foarte mult, au la activ școlarizări internaționale, MBA-uri și au devenit mai eficienți. Totodată, cunosc mai bine mediul de afaceri din România și au experiența profesională și culturală care le permite să se orienteze mai bine pe piața locală, spre deosebire de un expat care are nevoie de timp să cunoască și să se adapteze climatului cultural și de business local.
La fel ca în 2008, observăm mai multe înlocuiri pentru posturi-cheie decât angajări pe posturi noi.
Chiar dacă această criză cu care ne confruntăm acum are multe puncte comune cu criza economică precedentă, există o serie de diferențe care ne pot ajuta să diminuăm din impactul negativ asupra forței de muncă și economiei.
În primul rând, diferența principală este dată de originea crizei. Dacă în 2008 aceasta a început din sectorul financiar, de data aceasta ne confruntăm cu o pandemie care a pus presiune pe sistemele de sănătate și a forțat numeroase industrii să-și reducă sau să-și oprească total activitatea pentru a stopa răspândirea virusului.
Astfel, munca de acasă, considerată până acum un beneficiu acordat angajaților și folosită tot mai mult în ultimii ani, este în prezent o foarte bună măsură de protecție și prevenție și instrumentul prin care foarte multe companii și angajați își pot continua activitatea. În 2008, companiile nu erau pregătite pentru această metodă de lucru, însă acum va fi adoptată de tot mai multe companii și folosită probabil pe termen lung, acolo unde este posibil.
Dacă la finalul anului 2008 aveam 568.000 de șomeri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în prezent, după doar aproape două luni de la începutul stării de urgență, avem peste 900.000 de contracte de muncă suspendate și circa 325.000 de contracte încetate.
Diferența acum este că o ușoară revenire va exista odată cu ridicarea treptată a restricțiilor și cu repornirea unor industrii, precum cea de automotive, hotelieră și transporturile. De asemenea, există industrii care nu au avut deloc de suferit: retail și industria alimentară, IT, pharma, curierat, firmele care și-au mutat vânzările în online, banking, iar proiectele de recrutare amânate la începutul crizei s-au reluat mai repede față de criza anterioară.
Un alt aspect esențial care acum face diferența față de criza precedentă este digitalizarea. Față de perioada 2008 – 2010, gradul de digitalizare și tehnologizarea au crescut, iar acestea, alături de un acces mai facil la informații, eficientizează munca de la distanță, cresc productivitatea și permit desfășurarea activității în multe domenii. Datele ne arată că un procent ridicat al celor care lucrează de acasă îl regăsim în domeniile IT, call center, recrutare internațională, financiar, design, traduceri, social media, asigurări. Mulți angajatori au învățat lecția crizei din 2008 – 2010 și acum sunt mai pregătiți cum să gestioneze o criză, să fie inovativi și să se adapteze mai ușor. Din acest motiv, chiar dacă această criză va fi mai gravă ca cea din 2008, atât angajatorii,
Totul se invarte in jurul muncii de acasa mai nou. Se pierde din vedere un aspect important – e posibil ca la un moment dat clientii sa ramana fara bani. Indiferent daca produsul/serviciul e lucrat de acasa sau dintr-un birou s-ar putea sa nu se prea vanda.
Nu s-a iesit greu din criza din 2008 pentru ca nu se putea lucra de acasa si nu erau suficient de digitalizate firmele. S-a iesit abia cand au inceput bancile centrale sa arunce cu bani ieftini in piata. si au continuat sa o faca pana in zielel pre-Covid, de aceea va fi mai grav acum pentru ca au ramas fara munitie.
Daca niste crize setoriale au fost suficiente ca sa creeze haos in trecut la nivel mondial – DotCom, Sub-prime,.. acum se prabusesc sectoare intregi intr-un interval foarte scurt de timp. Printre ele as enumera: Horeca, Transporturi, Auto, Industria extractiva, entertainment(sport, concerte,..), Turism, … . Toate acestea adaugate somajului record de “doar” 30 milioane pana acum in USA( cifra increstere, au intrazieri de pana la 1 luna la inregistrarea somerilor ca nu mai fac fata sistemele IT) creeaza premisele unei crize mult mai dure decat inanii ’30. Asa cum de altfel au si afirmat-o cei de la Banca Angliei, se asteapta la o contractie economica nemaiintalnita de cand exista inregistrate date economice la ei, din sec 18.
In consecinta e foarte posibil ca munca de acasa sa se reduca doar la spalatul vaselor si stersul prafului. Praful ala atat de prezent in aerul oraselor din Romania,curand si in economie. In calitatea articolelor pe teme economice este deja prezent in cantitate mare.