Românii învață să economisească, dar le este greu să pună bani deoparte. Ce îi împiedică să își gestioneze veniturile

Aproape trei din zece participanți la cursurile de educație financiară spun că le este greu să aplice ceea ce au învățat, potrivit unui studiu prezentat de BCR. Deși au primit informații despre gestionarea banilor, economisirea rămâne dificilă atunci când o mare parte din venituri se duce pe cheltuielile de zi cu zi. Scumpirile, veniturile insuficiente și teama de a lua decizii greșite sunt câteva dintre problemele care îi pot împiedica pe oameni să pună bani deoparte la sfârșit de lună.

Gestionarea banilor și economisirea rămân dificile pentru mulți români. Foto: arhivă

Datele prezentate de BCR arată că 28,5% dintre persoanele care au urmat cursuri de educație financiară întâmpină în continuare dificultăți în aplicarea cunoștințelor dobândite. În același timp, 77,6% dintre persoane spun că au devenit mai atente la cheltuieli, iar 39,4% declară că au început să investească.

De ce este greu să economisești, chiar dacă știi cum

Pentru cineva care își cheltuiește aproape tot salariul pe facturi, mâncare și alte nevoi, economisirea poate deveni dificilă, deoarece, chiar dacă știe că ar trebui să pună lunar o sumă deoparte, acești bani pot ajunge să fie folosiți pentru cheltuieli care nu pot fi amânate.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, explică faptul că dificultățile nu țin doar de nivelul veniturilor. Contează și alegerile de consum, dar și modul în care oamenii privesc beneficiile economisirii pe termen lung.

„Amânarea deciziei de economisire și investiții e deseori rezultatul alegerilor de consum și a nevoilor curente. Nivelul veniturilor este, la rândul său, important, și preocuparea pentru viitor generată de contextul economic mai dificil joacă un rol semnificativ. În același timp, tendința este de subestimare a beneficiilor acumulate în timp, viitorul îndepărtat fiind greu de perceput cu claritate. Cu toate acestea, datele noastre arată un interes în creștere în rândul tinerilor pentru investiții, în special prin instrumente diversificate de tip ETF”, a declarat Claudiu Cazacu pentru „Adevărul Financiar”.

Potrivit cercetării prezentate de BCR, teama de a pierde bani, incertitudinea economică și lipsa încrederii în propriile alegeri sunt alte probleme care îi preocupă pe participanți. Unii pot amâna decizia de a economisi sau investi chiar și atunci când cunosc bine opțiunile pe care le au.

Aproape jumătate din cheltuielile de consum merg către alimente și locuință

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată cât de mult cântăresc cheltuielile obișnuite în bugetul unei gospodării.

În trimestrul al patrulea din 2025, veniturile medii lunare au fost de 9.454 de lei pe gospodărie, iar cheltuielile totale au ajuns la 8.075 de lei. În medie, 85,4% din venituri au fost folosite pentru cheltuieli, inclusiv pentru plata taxelor și contribuțiilor.

Din cheltuielile de consum, 32,2% au mers către alimente și băuturi nealcoolice, iar 15,7% către locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Împreună, aceste categorii au reprezentat aproape jumătate din cheltuielile de consum ale unei gospodării.

Claudiu Cazacu atrage atenția că scumpirile îi afectează în special pe cei care au venituri mai mici.

„Scumpirile în zone precum energia și serviciile sunt împovărătoare în special pentru cei cu venituri mai mici. Aproape jumătate din bani se duc spre alimente, locuință și utilități, potrivit datelor INS din trimestrul al patrulea din 2025. Riscul de creștere a prețurilor în urma unei liberalizări a prețului gazelor și electricității se regăsește, de asemenea, concentrat în categoria de venituri reduse”, a declarat consultantul.

Cifrele INS reprezintă medii la nivelul gospodăriilor, nu situația fiecărei familii. Pentru cei care câștigă mai puțin, cheltuielile necesare pot ocupa o parte și mai mare din buget, ceea ce reduce posibilitatea de a economisi.

Depozitele bancare cresc, dar nu toți românii au bani puși deoparte

În timp ce unii oameni întâmpină dificultăți în a economisi, valoarea depozitelor bancare ale populației a continuat să crească.

Potrivit Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), depozitele eligibile ale persoanelor fizice au ajuns la 352,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026, cu 0,4% mai mult decât la finalul lunii iunie.

Claudiu Cazacu atrage atenția asupra diferențelor dintre sumele economisite de deponenți.

„Concentrarea depozitelor este susținută de cifrele BNR. Doar 0,6% din deponenți cu economii care depășesc pragul garantat de 100 000 Euro dețin 29% din totalul depozitelor, potrivit raportului din iunie 2026”, a declarat Cazacu.

Potrivit FGDB, la sfârșitul lunii septembrie, depozitele acoperite ale persoanelor fizice însumau 296 de miliarde de lei, reprezentând 84% din valoarea depozitelor eligibile ale populației.

Depozitele acoperite reprezintă partea din economiile bancare care se încadrează în plafonul obișnuit de garantare de 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă participantă la schema de garantare.

Ce pot face cei care rămân cu puțini bani la sfârșitul lunii

Pentru persoanele cu venituri mici sau medii, economisirea poate începe cu sume reduse, atunci când bugetul permite, dar dacă veniturile sunt consumate integral de cheltuielile necesare, posibilitatea de a pune bani deoparte este limitată.

Claudiu Cazacu vorbește și despre posibilitatea de a investi sume mici pe termen lung, dar avertizează că aceste investiții presupun riscuri.

„Chiar și cu sume reduse și foarte reduse, în timp lung, de peste 5-10 ani, rezultatele unor investiții diversificate pe burse din mai multe regiuni ale lumii s-au văzut, câtă vreme practica este disciplinată. Bariera unui capital amplu pentru a participa la investiții a fost îndepărtată. A nu se înțelege, însă, că fluctuațiile pieței nu pot genera riscuri pe termen scurt și chiar mediu. Câtă vreme economiile mențin o tendință favorabilă pe termen lung, cu creșteri de productivitate, riscul are șanse să fie compensat dincolo de relativa siguranță a depozitelor, pe un orizont de timp suficient de larg”, a declarat consultantul.

Investițiile pe bursă nu oferă aceeași protecție ca depozitele bancare garantate. Valoarea lor poate scădea, iar recuperarea eventualelor pierderi nu este sigură, nici măcar pe termen lung.

Pentru cineva care nu are bani puși deoparte pentru cheltuieli neprevăzute, o soluție poate fi să înceapă prin a-și urmări cheltuielile și să încerce să păstreze o rezervă, în măsura în care veniturile îi permit. Investițiile pot fi luate în calcul separat, după înțelegerea riscurilor.