În medie, 61% din angajați consideră că pozițiile lor curente vor fi afectate de dezvoltările tehnologice si de globalizare, conform unui studiu realizat la nivel global de Boston Consulting Group și The Network (una din cele mai mare alianțe de site-uri de recrutare din lume).
Studiul BCG a avut ca temă percepția angajaților asupra nevoii de schimbare a aptitudinilor profesionale ca reacție la mega-trendurile globale (globalizare si digitalizare). Studiul a fost realizat pe 366.000 de persoane din 197 de țări, printre care si România.
În medie, 61% din respondenți la nivel global consideră că pozițiile lor curente vor fi afectate de dezvoltările tehnologice si de globalizare, procentul depășind 75% în unele țări (de exemplu țările africane dar și mai multe economii emergente sau chiar și Japonia), și fiind sub 35% în alte țări (printre care se află și România, alături de țări precum China, țări din America Latina și Africa dar și alte țări europene).
Această percepție a românilor (măsurată pe baza a peste 19.100 de răspunsuri) că activitatea lor curentă nu va fi afectată de trendurile globale este surprinzătoare.
În condițiile în care salariile din România au crescut semnificativ în ultimii ani, cu mult peste creșterea productivității (care rămâne a doua cea mai mică din Europa, așa cum se poate vedea si din graficul de mai jos), poziționarea României ca tară cu forță de muncă ieftină se erodează rapid.
În acest context, într-o economie globală țările cele mai atractive sunt cele cu un raport cost / productivitate cât mai bun, și România începe să piardă teren chiar și în fața unor țări vecine cum ar fi Serbia si Ucraina, care apar tot mai des în lista de opțiuni a companiilor care analizează variantele de relocare a producției sau a serviciilor.
Pe de altă parte, România este printre ultimele țări din Europa (și nu numai) din punct de vedere al digitalizării, ceea ce are implicații asupra eficientei și productivității muncii.
Deci realitatea este că și românii vor fi afectați semnificativ de mega trend-urile globale, poate chiar mai mult decât alte naționalități care stau mai bine la capitolul productivitate, digitalizare, inovație.
De aceea, este esențial ca România sa se orienteze din ce în ce mai mult spre activități cu productivitate si valoare adăugată mai mare, inclusiv cercetare, dezvoltare, inovație. Toate acestea necesită însă îmbunătățiri permanente ale aptitudinilor profesionale, si un grad ridicat de automatizare si digitalizare.
Pe de altă parte, este interesant de observat din studiu că 71% din românii care au răspuns sondajului petrec câteva săptămâni pe an învățând lucruri noi, față de 65% media tuturor respondenților. În general, timpul alocat învățării de lucruri noi în scopul extinderii aptitudinilor și competențelor profesionale este proporțional cu percepția asupra implicațiilor pe care mega trendurile le au asupra activității curente.
Exista însă si excepții de la regulă: țări în care percepția asupra modificărilor pe care tendințele globale le au asupra activității curente ale oamenilor este puternică, dar timpul alocat învățării este mic, cum ar fi cazul Germaniei și Olandei de exemplu, unde locuitorii ar putea fi considerați „ezitanți”, în sensul că așteaptă să vadă mai întâi cum evoluează lucrurile înainte de a începe sa dezvolte noi aptitudini ți competențe.
La extrema opusă se află însă Romania, dar și China sau alte țări mai puțin dezvoltate, unde se poate trage concluzia că oamenii învață din plăcerea de a învață, neavând percepția că ceea se întâmpla în prezent sau se va întâmpla în viitor le va afecta activitatea curentă. În ultimă instanță, nu este un lucru rău: chiar dacă nu stăm foarte bine din punct de vedere al anticipației nevoii de schimbare ca urmare a tendințelor globale, există totuși dorința de a învață și de a dezvolta mai departe noi competențe profesionale.
Pentru a excela in viitor, oamenii au nevoie de o abordare multidisciplinară, prin care să dea dovada în același timp atât de gândire critică, cât și de aptitudini foarte bune de colaborare. Comunicarea, competențele analitice și digitale, leadership-ul și capabilitățile de a rezolva probleme complexe sunt abilități esențiale de care vom avea cu toții nevoie.
În acest sens, atât Guvernele căt si companiile trebuie să promoveze dezvoltarea permanentă a aptitudinilor profesionale, altfel ne vom confrunta cu o forță de muncă segmentată în care unii oameni sunt dispuși să se dezvolte continuu, dar alții nu, ceea va crea distorsiuni pe piața muncii.
Este esențial ca oamenii să fie pregătiți să reacționeze la schimbările care au loc în economia globala și să fie pregătiți să își dezvolte continuu competentele pentru a rămâne competitivi.
