Petrolul s-a ieftinit cu aproape 17% într-o săptămână, dar motorina a scăzut cu 3 bani. Experţii explică de ce ieftinirile ajung mai greu la pompă
Prețul petrolului a coborât puternic pe piețele internaționale în ultima săptămână, însă șoferii din România nu au resimțit o ieftinire pe măsură. În timp ce cotația petrolului Brent a pierdut aproape 17% între 30 octombrie și 6 noiembrie, benzina standard s-a ieftinit cu aproximativ 18 bani pe litru, iar motorina cu numai 3 bani, potrivit datelor de monitorizare a prețurilor din stațiile de distribuție.
Diferența readuce în discuție o problemă recurentă a pieței carburanților: scumpirile se transmit rapid către consumatori, în timp ce ieftinirile ajung la pompă mai lent și uneori doar parțial. Experții Silviu Gresoi și Raul Putilean atrag atenția, din perspective diferite, că evoluția cotației petrolului nu se reflectă automat și în aceeași proporție în prețurile plătite de șoferi.
Pe 6 noiembrie, contractul futures Brent cu livrare în ianuarie a închis la 98,32 dolari pe baril, după ce la 30 octombrie seria de cotații urmărită indica aproximativ 117,64 dolari. Scăderea dintre cele două repere este de circa 16,4%. În cursul săptămânii, petrolul a coborât chiar până la 94,62 dolari pe baril, pe 4 noiembrie, înainte de a recupera o parte din pierderi. Reuters a descris evoluția drept una dintre cele mai puternice scăderi săptămânale din ultimii ani.
Corecția a fost alimentată de speranțele unei detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și de perspectiva reluării unor fluxuri mai mari de exporturi de petrol din regiune. Un rol în această evoluție l-au avut și așteptările piețelor privind posibile negocieri pentru încheierea războiului cu Iranul, în contextul schimbării raportului politic de forțe de la Washington.
Raul Putilean, Market Expansion Partner la Finax România, a explicat că reacția investitorilor a fost determinată inclusiv de anticiparea unei posibile accelerări a negocierilor dintre SUA și Iran. El subliniază însă că investitorii reacționează la un scenariu posibil, nu la un acord deja încheiat.
Evoluția rămâne incertă. Atacurile asupra navelor din apropierea Golfului și a Strâmtorii Hormuz continuă să alimenteze temerile privind aprovizionarea, iar o eventuală escaladare ar putea inversa rapid tendința descendentă a cotațiilor.
La pompă, reacția a fost mult mai redusă. Potrivit Barometrului Peko, la 8 noiembrie prețul median al benzinei standard era de 9,89 lei pe litru, iar cel al motorinei standard de 10,89 lei. În intervalul de șapte zile, benzina se ieftinise cu 18 bani, echivalentul unei scăderi de aproximativ 1,8%, în timp ce motorina coborâse cu numai 3 bani, adică aproximativ 0,3%. Monitorizarea Peko include prețuri din aproximativ 1.400 de stații, dar este o sursă privată, nu o statistică oficială a statului.
De ce nu ajunge imediat ieftinirea petrolului la pompă
Explicația pornește de la o diferență esențială: șoferii nu cumpără petrol brut, ci un produs finit, care trece prin rafinare, transport, depozitare și distribuție. Cotația Brent este un reper pentru țiței, nu prețul benzinei sau motorinei livrate la stația de alimentare.
Silviu Gresoi, expert în energie, a explicat că prețurile carburanților nu depind exclusiv de evoluția barilului. Între cotația internațională și prețul de la pompă intervin cursul leu-dolar, costurile de rafinare și transport, taxele, stocurile și contractele comerciale.
„Prețurile de la pompă nu cresc neapărat imediat și în aceeași proporție cu prețul barilului, deoarece există stocuri, contracte și decalaje comerciale”, a explicat Silviu Gresoi.
Cu alte cuvinte, carburantul vândut astăzi la stație poate proveni din stocuri cumpărate atunci când petrolul era mai scump. Companiile nu își modifică toate contractele de aprovizionare în fiecare zi, iar costurile de transport, depozitare și procesare nu se ajustează automat odată cu prețul țițeiului. Acest decalaj poate întârzia ieftinirea la pompă, chiar dacă piețele internaționale au reacționat deja.
Un alt element este cursul valutar. Petrolul este tranzacționat în dolari, în timp ce prețurile de la stațiile din România sunt afișate în lei. Dacă dolarul se apreciază față de leu, o parte din ieftinirea exprimată în dolari poate fi anulată atunci când costul este transformat în moneda locală.
La toate acestea se adaugă fiscalitatea. Accizele și TVA-ul reprezintă o componentă importantă a prețului final, iar ele nu scad automat atunci când petrolul se ieftinește. Prin urmare, chiar și o reducere semnificativă a costului materiei prime are un efect procentual mai mic asupra prețului total plătit de consumator.
Gresoi: scumpirile se transmit mai repede decât ieftinirile
Explicația tehnică nu este însă singura. Într-o altă analiză publicată de Adevărul, Silviu Gresoi a atras atenția asupra unei asimetrii în modul în care distribuitorii transmit modificările de pe piața internațională către consumatori.
„Piața reacționează mult mai rapid când există motive de scumpire decât atunci când există motive de ieftinire”, a afirmat expertul.
Potrivit acestuia, invocarea unor probleme temporare de aprovizionare poate influența sentimentul pieței, dar nu justifică automat majorări importante ale prețurilor. România se aprovizionează din mai multe surse, iar evoluția prețurilor trebuie analizată împreună cu cotațiile internaționale, stocurile existente și politicile comerciale ale distribuitorilor.
Această observație este relevantă și în actualul episod de ieftinire. Dacă o creștere a petrolului determină rapid ajustări la pompă, o scădere de aceeași amploare nu produce neapărat o reducere imediată și proporțională. Totuși, pentru a demonstra că o parte din ieftinire este reținută comercial, nu este suficientă compararea Brent cu prețurile afișate la benzinării. Ar trebui analizate și cotațiile angro ale benzinei și motorinei, costurile de aprovizionare și marjele comerciale.
De ce motorina s-a ieftinit mult mai puțin decât benzina
Diferența dintre cele două tipuri de carburant este vizibilă în datele din ultima săptămână: benzina a pierdut 18 bani pe litru, în timp ce motorina a scăzut cu numai 3 bani.
Cele două produse nu au aceeași piață internațională. Benzina și motorina au cotații distincte pentru produsele rafinate, iar evoluția lor depinde de cererea specifică, de disponibilitatea produselor, de capacitatea rafinăriilor și de stocuri. Motorina este utilizată pe scară largă în transporturi, agricultură și industrie, iar cererea din aceste sectoare poate susține prețurile chiar și atunci când cotația țițeiului scade.
În România, comparația este complicată și de intervenția fiscală asupra motorinei. Guvernul a prelungit, prin Hotărârea nr. 937/2026, măsurile de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere până la 1 februarie 2027. Printre acestea se numără reducerea etapizată a accizei la motorina standard și limitarea adaosului comercial.
Executivul a susținut că, fără prelungirea măsurilor, prețul motorinei ar fi putut ajunge la aproximativ 11,75 lei pe litru, față de circa 10,90 lei la 12 octombrie. Diferența de aproximativ 85 de bani pe litru reprezintă o estimare a Guvernului privind scenariul fără intervenție, nu o economie măsurată direct la pompă.
Gresoi a explicat și de ce reducerea unei taxe nu se regăsește obligatoriu, integral și imediat în prețul final.
„Reducerea accizei nu se vede automat la pompă dacă, în aceeași perioadă, crește prețul de bază sau marja comercială”, a declarat expertul.
El a atras atenția că prețul final include acciza, TVA-ul, costul carburantului, transportul, cursul valutar și marja comercială. Dacă unele dintre aceste componente cresc în același timp în care acciza scade, beneficiul fiscal poate fi diminuat. În opinia sa, pentru a evalua efectul real al unei reduceri de taxe trebuie comparate prețurile înainte și după măsură, împreună cu evoluția costurilor.
Putilean: o singură scădere a petrolului nu garantează ieftiniri durabile
Dincolo de mecanismele comerciale și fiscale, contează și durata ieftinirii petrolului. O scădere puternică într-o singură ședință bursieră nu este suficientă pentru a anticipa o reducere consistentă a cheltuielilor cu carburanții.
Raul Putilean atrage atenția că, pentru consumatorii din România, relevantă nu este doar cotația barilului, ci măsura în care ieftinirea se menține și ajunge efectiv în costurile de zi cu zi.
„Pentru un consumator din România, contează dacă ieftinirea se menține și se vede în cheltuielile curente, nu doar în cotația barilului. O singură ședință de scădere nu este suficientă pentru a vorbi despre o reducere durabilă a costurilor”, explică Putilean.
Observația este importantă în contextul actual, în care o parte din declinul Brent a fost determinată de anticipațiile privind o posibilă detensionare a conflictului cu Iranul. Dacă aceste așteptări se confirmă și sunt urmate de o perioadă de stabilitate a livrărilor, presiunea asupra prețurilor ar putea continua să scadă. Dacă negocierile eșuează sau apar noi probleme de aprovizionare, cotațiile pot reveni rapid pe creștere.
Prin urmare, pentru șoferi, o ieftinire de durată depinde atât de evoluția geopolitică, cât și de transmiterea reducerilor de cost de-a lungul lanțului de aprovizionare.