Analize

Locuințele s-ar putea scumpi și în 2027. „O ofertă mai redusă poate susține prețurile”


În septembrie s-au eliberat doar 2.225 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 38,2% mai puține decât acum un an, arată datele INS. Dezvoltatorii și familiile care voiau să-și ridice o casă au pus frână. Consultanții imobiliari estimează că prețurile vor continua să crească, dar într-un ritm mai lent, iar o ieftinire semnificativă ar fi posibilă mai ales în cazul unei crize economice severe.

Blocuri în construcție.
Numărul autorizațiilor pentru construirea locuințelor a scăzut în România. Foto: arhivă

Specialiștii explică însă că asta nu înseamnă că vor fi construite cu 15,5% mai puține locuințe, deoarece contează cât de mari sunt proiectele aprobate și câte dintre ele vor fi construite efectiv.

De ce sunt autorizate mai puține locuințe

Numărul autorizațiilor a scăzut într-o perioadă în care situația economică îi face pe români să fie mai atenți la cheltuieli. Taxele majorate în 2025, scumpirea energiei, inflația și dobânzile încă ridicate au făcut ca mulți să se gândească de două ori înainte să investească într-o locuință. La rândul lor, dezvoltatorii sunt mai precauți și amână unele proiecte, mai ales atunci când nu sunt siguri că vor avea suficienți cumpărători.

„Principala explicație este contextul economic dificil, care a afectat atât încrederea consumatorilor, cât și apetitul pentru investiții al dezvoltatorilor și al persoanelor fizice. Totuși, cred că este important să facem distincția între numărul autorizațiilor și suprafața autorizată, pentru că cele două indicatoare ne spun lucruri destul de diferite despre evoluția pieței”, a declarat Gabriel Blăniță, director Valuation and Advisory Services în cadrul companiei de consultanță imobiliară Colliers, pentru „Adevărul Financiar”.

Diferența dintre cei doi indicatori este importantă. În primele nouă luni din 2026, numărul autorizațiilor a scăzut cu 15,5%, însă suprafața utilă autorizată s-a redus cu aproximativ 6%, potrivit analizei Colliers. Asta sugerează că proiectele mici, inclusiv construcțiile de case individuale, au fost afectate mai puternic decât ansamblurile rezidențiale mari.

„O singură autorizație pentru un ansamblu rezidențial poate însemna câteva sute de apartamente, în timp ce o autorizație pentru o casă individuală înseamnă, de regulă, o singură locuință”, a explicat specialistul.

Prin urmare, reducerea numărului de autorizații nu trebuie confundată cu o scădere de aceeași amploare a numărului de apartamente care ar putea fi construite.

Blăniță atrage atenția și asupra faptului că activitatea din construcții s-a menținut în ultimii ani aproape de maximele istorice. După perioada de dezvoltare intensă de după pandemie, o parte dintre investitori își reevaluează planurile și unele proiecte sunt amânate.

„Prin urmare, scăderea autorizațiilor este un semnal de prudență și de ajustare a investițiilor, dar nu am interpreta-o ca pe o retragere a dezvoltatorilor din piața rezidențială”, a precizat reprezentantul Colliers.

Când se vor vedea efectele asupra ofertei de locuințe

Mai puține autorizații pot însemna o ofertă mai redusă în viitor, însă efectele nu apar imediat. Între aprobarea unui proiect și momentul în care apartamentele sunt pregătite pentru vânzare sau mutare pot trece câțiva ani.

„În cazul proiectelor rezidențiale de dimensiuni mari, între obținerea autorizației și finalizarea construcției pot trece doi-trei ani, uneori chiar mai mult, în funcție de dimensiunea proiectului, finanțare și ritmul de execuție. Există și proiecte autorizate în anii anteriori, care sunt dezvoltate etapizat sau a căror lansare a fost amânată până la apariția unor condiții de piață mai favorabile”, a explicat Gabriel Blăniță.

 Numărul locuințelor care vor fi finalizate în 2027 va depinde în mare parte de șantierele deja începute și de proiectele pregătite pentru lansare. 

„Pentru 2027, mai relevante vor fi proiectele aflate deja în construcție și cele pregătite pentru lansare, în timp ce efectele unei perioade prelungite de autorizare redusă se pot vedea mai clar în doi-trei ani”, a spus specialistul.

Problema ar putea deveni mai vizibilă dacă autorizațiile continuă să scadă, iar interesul cumpărătorilor revine între timp. Într-o situație ca asta, dezvoltatorii ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a aduce locuințe noi pe piață.

Prețurile locuințelor cresc, dar ce se întâmplă cu puterea de cumpărare?

Potrivit Eurostat, în trimestrul al doilea din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% față de aceeași perioadă din 2025, mult peste media Uniunii Europene, de 4,7%.

Creșterea a fost vizibilă și de la un trimestru la altul. Între aprilie și iunie, prețurile au urcat cu 4,4% față de primele trei luni ale anului, unul dintre cele mai mari avansuri din UE.

 Datele publicate de Eurostat pe 9 noiembrie arată că raportul dintre prețurile locuințelor și veniturile populației a scăzut în România cu 42,8% între 2015 și 2025, cea mai mare reducere din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, în acel interval, veniturile au crescut mai repede decât prețurile locuințelor. 

În acest context, reducerea ofertei nu garantează noi scumpiri. Dacă pe piață ajung mai puține locuințe, dar interesul cumpărătorilor rămâne ridicat, dezvoltatorii pot menține sau majora prețurile. Dacă însă veniturile nu țin pasul cu cheltuielile, o parte dintre români vor amâna cumpărarea, ceea ce poate limita creșterile.

„În scenariul nostru de bază, considerăm că prețurile locuințelor vor continua să crească moderat în 2027, dar ritmul va depinde în primul rând de evoluția puterii de cumpărare și a pieței muncii. O ofertă mai redusă poate susține prețurile, însă nu poate compensa o eventuală deteriorare a cererii”, a declarat Gabriel Blăniță.

Specialistul explică faptul că în marile orașe există în continuare zone în care nevoia de locuințe este mai mare decât oferta disponibilă. Totuși, nu toți cei care au nevoie de o locuință își permit să o și cumpere. Pentru ca interesul să se transforme într-o tranzacție, contează veniturile, dobânzile și încrederea în evoluția economiei.

„Dacă aceste elemente se deteriorează, putem vedea stagnări de preț sau ajustări punctuale, inclusiv condiții comerciale mai flexibile”, a explicat reprezentantul Colliers.

Compania nu anticipează o ieftinire generalizată și puternică a locuințelor în lipsa unei recesiuni severe, comparabile cu cea din 2009-2010, care să afecteze semnificativ veniturile și locurile de muncă.

„Asta nu exclude reduceri în anumite proiecte sau zone, dar este o diferență importantă între ajustările individuale și scăderea întregii piețe”, a precizat Blăniță.

Bucureștiul și marile orașe au evoluții diferite

În septembrie 2026, aproape 69% dintre autorizațiile pentru clădiri rezidențiale au fost eliberate în mediul rural, potrivit datelor analizate de Colliers. O parte importantă a reducerii numărului total poate fi legată, așadar, de investițiile în locuințe individuale, nu neapărat de proiectele mari de apartamente.

În București, după mai mulți ani în care aprobarea proiectelor imobiliare a fost dificilă, au apărut primele semne de revenire în prima parte a anului.

„De exemplu, în primele cinci luni din 2026, suprafața utilă rezidențială autorizată în Capitală a fost de 3,6 ori mai mare decât în perioada similară din 2025. Trebuie totuși ținut cont că această creștere vine după o perioadă cu niveluri foarte reduse ale autorizării și nu înseamnă neapărat că problemele structurale au fost rezolvate”, a explicat Gabriel Blăniță.

În București și Ilfov, numărul autorizațiilor a continuat însă să scadă în primele nouă luni ale anului, iar septembrie a fost o lună deosebit de slabă.

 În Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara, unde dezvoltarea rezidențială a fost intensă în ultimul deceniu, investitorii trec printr-o perioadă în care își analizează mai atent proiectele. Disponibilitatea terenurilor, procedurile urbanistice și posibilitățile financiare ale cumpărătorilor diferă însă de la un oraș la altul.

„În concluzie, nu putem vorbi despre o singură tendință valabilă pentru toate piețele locale. Bucureștiul continuă să atragă interes investițional, în timp ce în alte zone se vede mai clar prudența dezvoltatorilor și a persoanelor fizice”, a precizat specialistul.

 Într-un cartier unde sunt puține proiecte noi, iar cererea rămâne ridicată, locuințele se pot scumpi în continuare. În zonele unde cumpărătorii sunt mai puțini, dezvoltatorii ar putea fi mai dispuși să negocieze.

Ce se poate întâmpla pe piața imobiliară în 2027

Pentru anul viitor, Colliers estimează o piață rezidențială relativ stabilă, cu o posibilă revenire treptată a cererii. În scenariul de bază al companiei, prețurile ar putea continua să crească moderat, în medie cu un procent de o singură cifră.

Prognoza depinde însă de evoluția economiei. Dacă inflația încetinește, nu apar noi șocuri ale prețurilor la energie, iar condițiile de creditare se îmbunătățesc, mai mulți cumpărători ar putea reveni pe piață.

„Nu anticipăm neapărat o revenire spectaculoasă a cererii la maximele recente, ci mai degrabă o normalizare după perioada dificilă din 2025-2026”, a explicat Gabriel Blăniță.

Un alt factor care susține piața este nevoia de locuințe mai bune. România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat al supraaglomerării, iar o parte importantă a fondului locativ este veche și are nevoie de modernizare. Această nevoie nu se transformă automat în cumpărări, mai ales atunci când veniturile și costurile creditelor limitează bugetele familiilor.

Pentru cei care intenționează să cumpere o locuință, specialistul recomandă ca decizia să nu fie luată doar pe baza așteptărilor privind evoluția prețurilor.

„Nu aș recomanda amânarea unei achiziții exclusiv în speranța unei scăderi generalizate a prețurilor, dar nici cumpărarea în grabă, din teama unor scumpiri accelerate”, a precizat reprezentantul Colliers.

Scăderea numărului de autorizații arată că dezvoltatorii și românii care vor să își construiască o casă sunt mai atenți înainte de a începe noi proiecte. Asta nu înseamnă însă că în 2027 vor fi construite mult mai puține locuințe. Efectele s-ar putea vedea abia peste doi sau trei ani. Până atunci, piața va depinde mai ales de câți români își permit să cumpere o locuință, de dobânzile la credite și de proiectele pe care dezvoltatorii le au deja în lucru.

Citește în continuare